Sistemul anti-grindină din Timiş, completat cu poligonul din Lugoj

După o primăvară în care îngheţul şi zăpada venite târziu au produs pagube însemnate în agricultura, grindina specifică perioadelor toride de vară ar putea decima ce a mai rămas din culturile de legume şi fructe neafectate. Ca atare, se continuă investiţiile pentru completarea sistemului de protecţie anti-grindină în Timiş.

 

O armă în plus contra fenomenelor meteorologice extreme

Dacă perspective nu prea sunt pentru extinderea semnificativă a sistemului de irigaţii la nivel judeţean, Ministerul Agriculturii încearcă să aloce bani pentru ca agricultorii locali să fie feriţi de o altă năpastă a vremii, grindina, care şi în anii trecuţi a produs pagube însemnate în Timiş.

Ministerul Agriculturii a anunţat că va construi la Lugoj o bază de lansare a rachetelor antigrindină. În acest sens, Primăria a pus la dispoziţie un teren de 2500 de metri pătraţi pe care se vor amplasa două baterii de rachete.

“Vor fi rachete cu substanţă pe bază de siliciu, vor două baterii de rachete. Nu sunt periculoase, nu s-a întâmplat niciunde nimic. Nu vor fi doar pentru Lugoj, vor acoperi o suprafaţă destul de mare din zonă”, a declarat primarul Lugojului, Francisc Boldea.

După amplasarea celor două baterii de rachete se va amenaja un centru de lansare, care va include şi o clădire administrativă, unde vor activa angajaţi specializaţi pe astfel de operaţiuni de combatere a fenomenelor meteorologice extreme.

„În cazul în care sistemul este bine conceput şi amplasat, poate asigura o protecţie în proporţie de peste 90% împotriva fenomenelor meteorologice extreme. Din punctul meu de vedere, un loc foarte bun de amplasare a acestor rachete ar fi zona Recaşului, unde avem aproximativ 1.000 de hectare de vie valoroase, care ar trebui protejate”, ne-a declarat academicianul timişorean Ion Păun Otiman, fost rector al Universităţii de Ştiinţe Agricole a Banatului.

 

Bani alocaţi, după distrugerile de anul trecut

La începutul acestui an s-au aprobat obiectivele şi finanţarea unei noi etape a Programului de realizare a Sistemului naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor pentru perioada 2010-2024, fondurile aprobate pentru acest an ridicându-se la 121 milioane lei.

Ideea e ca până în 2024 să se acopere cu acest gen de investiţii toată suprafaţa arabilă a ţării. Deocamdată însă banii vor merge spre realizarea de studii, proiecte tehnice, execuţie lucrări, achiziţie echipamente şi dotări pentru sistemele anti-grindină Moldova, Vrancea, Mureş, Timiş şi Prahova.

Programul de realizare a Sistemului naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor a parcurs până acum 17 etape anuale de dezvoltare. Sistemul are rol de prevenţie şi asigură protecţia culturilor agricole valoroase şi a comunităţilor din zonele de intervenţie, faţă de pagubele provocate de căderile de grindină.

Timişul a fost ales în acest an, probabil pentru că anul trecut, în mai- iunie, căldurile exagerate au generat şi fenomene meteorologice extreme în vestul ţării. Astfel, grindina cât o minge de tenis, care a căzut în Timiş a afectat semnificativ plantaţiile de pepeni, zeci de hectare, aproape gata de cules fiind aproape distruse.

Conform Direcţiei Agricole Timiş, afectate de grindină au fost anul trecut peste 5.400 de hectare la nivelul judeţului, dar ploile puternice şi vijeliile au distrus în total, peste 7.000 de hectare cultivate. Şi, deşi pagubele au fost însemnate, agricultorii au fost despăgubiţi doar dacă aveau culturile asigurate.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

jurnalist Timpolis, mircea.pavelescu@timpolis.ro