Avocat al doctorilor plagiatori în „România educată”

După ce în 2012 și 2014 a încercat să-l salveze de verdictul de plagiat și de răspundere pe premierul Victor Ponta, apoi, în 2015, pe generalul Gabriel Oprea, în a cărui Academie de Științe ale Securității Naționale a intrat ca membru, acum Sorin Câmpeanu încearcă să le ofere imunitate plagiatorilor. Și o face sub stindardul programului prezidențial „România educată”, ca garant al implementării acestuia.

 

Prima decizie majoră în sistemul de educație luată de Sorin Cîmpeanu, în acest cel de-al doilea mandat al său, a vizat modificări aduse Regulamentului de funcţionare a CNATDCU și Metodologiei privind soluţionarea sesizărilor cu privire la nerespectarea standardelor de calitate sau de etică profesională, inclusiv cu privire la existenţa plagiatului, în cadrul unei teze de doctorat. Dar nu pentru a înăspri legislația, nu pentru a înlesni deconspirarea plagiatorilor și eliminarea cât mai multora dintre ei din rândul doctorilor, nu pentru a mai curăța din impostura academică, ci pentru a le oferi portițe de salvare în fața perspectivei de a-și pierde titlurile. Probabil, o decizie luată în directă legătură cu faptul că în analiza CNATDCU, în așteptarea verdictului oficial – care, în cazul unora, se trenează de ani de zile, mult peste termenul legal – se află și tezele de doctorat ale unor doctori celebri și bine poziționați, deconspirați de presă ca plagiatori. Asupra acestor documente– după cum scria Emilia Şercan, în Pressone –, „s-a intervenit consistent, printr-o serie de prevederi care favorizează plagiatorii și/sau care lasă loc la multe interpretări. Procedura de adoptare a acestor documente este ordinul de ministru, care poate fi oricând semnat de Sorin Cîmpeanu.”

Ceea ce face acum Sorin Cîmpeanu este o recidivă. În formă agravantă. În vara lui 2012, CNATDCU, în componența căruia fusese numit și Sorin Cîmpeanu, ca secretar general, infirma verdictul de plagiat din teza de doctorat a premierului nou instalat Victor Ponta, verdict dat de comisia anterioară, „reorganizată” însă de ministrul Liviu Pop exact în ziua în care aceasta urma să se pronunţe oficial. Aşa că, deşi CNATDCU avea deja redactată decizia potrivit căreia Victor Ponta a plagiat în teza de doctorat,  hotărârea fusese decretată ca lovită de nulitate.

La doi ani după acel episod, Sorin Cîmpeanu a fost numit – cu susținerea Partidului Conservator, fondat de Dan Voiculescu –, ministru al Educației în Guvernul Ponta. Postură din care i-a mai făcut un favor șefului său, doctorul plagiator, la numai câteva zile după numire. În decembrie 2014, Victor Ponta anunţa Universitatea Bucureşti că… renunţă la titlul de doctor, dar cum în demersul său s-a împiedicat de Legea educaţiei care nu permitea decât retragerea titlului, ca sancţiune, trebuia găsită urgent o soluţie legală. Iar Sorin Cîmpeanu i-a găsit-o: modificarea Legii educaţiei prin ordonanță de urgență. OUG 94/2014 a fost emisă rapidissim şi fără consultarea mediului universitar; prin intermediul ei, Legii educaţiei i s-a anexat un articol care să le confere titularilor titlului de doctor dreptul să renunţe la el. Deci, un articol care să-l exonereze de răspundere pe șeful său plagiator. O prevedere care – deși nu are norme metodologice de aplicare – încă este invocată prin instanțe de doctori cărora le-a fost dovedită impostura academică, dar care se țin cu dinții de titlu și de privilegiile de care beneficiază în baza lui.

Un an mai târziu, în 2015, Consiliul Național de Etică, aflat în subordinea lui Sorin Cîmpeanu, decidea că Gabriel Oprea nu a plagiat, deși exista deja un verdict dat de Comisia de Etică a Universității din București. Sorin Cîmpeanu își făcuse, se pare, datoria față de „părintele” Academiei de Științe ale Securității Naționale, în care fusese primit. Și unde, declarativ, unicul criteriu pentru acceptarea ca membru „îl constituie caracterul de excelenţă al contribuţiei candidatului în domeniul ştiinţelor militare, informaţiilor şi ordinii publice, materializat prin impactul rezultatelor activităţii cercetării ştiinţifice proprii, originalitatea contribuţiilor, caracterul de noutate şi reputaţia naţională-internaţională a candidatului”. Nu este clar în ce constă acest caracter de excelenţă al contribuţiei pe care şi-a adus-o absolventul de Îmbunătățiri funciare și Ingineria mediului Sorin Cîmpeanu în domeniul ştiinţelor militare, informaţiilor şi ordinii publice. Din CV-ul său – în care, acum, nici nu-și menționează calitatea de membru titular al Academiei de Ştiinţe ale Securităţii Naţionale – nu rezultă că ar exista. Este menționată doar trecerea sa prin “triada securităţii naţionale”: Colegiul Naţional de Afaceri Interne al Academiei de Poliţie, Colegiul Naţional de Informaţii din cadrul Academiei Naţionale de Informaţii a SRI şi Colegiul Naţional de Apărare de la Universitatea Naţională de Apărare a MApN.

În ciuda acestor episoade care îl poziționează de partea impostorilor din mediul academic, în decembrie 2019 a fost decorat de președintele Klaus Iohannis cu Ordinul Naţional Steaua României în grad de cavaler. Apoi, în decembrie 2020 a fost numit și desemnat să conducă Educaţia, ca garant al implementării programului prezidențial „România educată”. După ce, în ianuarie același an, a fost primit în PNL după ce trecuse prin ALDE și prin Pro România, partid pe care l-a co-fondat împreună cu Victor Ponta.

Rămâne de văzut acum dacă cei care l-au decorat, care l-au numit la Educație, care au girat pentru el, inițiatori sau susținători ai „României educate”, îl vor determina să renunțe la aceste modificări. Dacă în perioada 2012- 2014, de la toxica alianță USL – în fața intereselor căreia nu au stat nici legi, nici Constituție, nici stat de drept – nu se aștepta nimeni nici la integritate și moralitate, nici la reformă, în 2021, sub guvernarea pusă sub stindardul „României educate” – programul prezidențial considerat „fundamentul pe care să putem construi România următorilor 100 de ani” – așteptările sunt altele. Rămâne, de asemenea, de văzut dacă mediul academic – ai cărui reprezentanți, rectorii, s-au încolonat de două ori în spatele lui, alegându-l președinte al Consiliului Național al Rectorilor… – sau măcar Consorțiul Universitaria va reacționa public. Teoretic, mediul academic ar fi primul interesat de eliminarea imposturii din universități. Momentan – la patru zile de la publicarea în presă a informației privind modificările pregătite de Sorin Cîmpeanu – nu există reacții nici dintr-o parte, nici din cealaltă.

Articol publicat şi în Puterea a Cincea.

 

Citiți și:

 

Print Friendly, PDF & Email