Schimbare majoră de perspectivă în abordarea chestiunii ce ţine de finanţarea proiectelor majore de investiţii ale Timişului pentru 2014. Autorităţile locale şi judeţene s-au văzut nevoite să îşi reconsidere abordarea, de la un mesaj de tipul „Da, reuşim împreună!” la un altul, utilizat acum ca leitmotiv de edilul Nicolae Robu: „De unde fac eu rost de bani, e sarcina mea”.  

Preşedintele C.J. Timiş spune că nu este adeptul statului cu mâna întinsă la bugetul de stat

Preşedintele Consiliului Judeţean Timiş şi, totodată, al P.S.D. Timiş, Ti­tu Bojin, apreciază că este mai efi­cientă atragarea de finanţări din fon­duri europene decât varianta aşteptării de fonduri alocate de la Guvern. „Timi­şul este un judeţ care nu stă să aştepte bani de la bugetul de stat. Timişul este un judeţ care dă bani la alţii”, spune Titu Bojin, care a adăugat că şansele de materializare pentru proiectele de interes major de la nivel de judeţ de­pind de „perspicacitatea preşedinţilor de Consilii Judeţene şi a parlamentari­lor locali” de a identifica surse de fi­nanţare. „Dacă vreau să realizez un drum de zece kilometri cu fonduri de la Guvern, îmi va lua zece ani, însă dacă realizez acelaşi proiect cu bani din cre­dit, el se poate face în doi ani”, şi-a motivat Titu Bojin interesul pentru iden­tificarea unor surse de finanţare alternative.

Preşedintele C.J. Timiş a făcut referire la posibilităţile oferite judeţului de a atrage finanţări din fonduri des­tinate proiectelor transfrontaliere, în parteneriat cu Ungaria. Aceste fon­duri, în valoare totală de 220 de milioa­ne de euro, sunt alocate pentru opt judeţe situate în proximitatea frontierei – patru judeţe din Ungaria şi patru din România. „Sunt patru axe pe care se pot obţine bani”, explică Titu Bojin, care a adăugat că se aspiră la stabilirea sediului Autorităţii de Management care gestionează aceste fonduri pentru proiecte transfrontaliere în România, la Bucureşti, Arad sau Timişoara. Asta pentru că, în perioada anterioară, se­diul acestei autorităţi de management a fost în Ungaria.

Liderul P.S.D. Timiş mai spune că judeţului îi sunt alocate aproximativ 119 milioane de euro pe POS Mediu, în baza unui proiect pentru care aplicant a fost Societatea Aquatim.

De asemenea, din fonduri regio­nale în valoare de aproximativ 300 de milioane de euro, destinate judeţelor Timiş, Arad, Caraş-Severin şi Hune­doara, ar urma să revină, de aseme­nea, bani Timişului.

Proiectele majore de investiţii, abordate la viitor

Printre priorităţile enumerate de preşedintele C.J. Timiş pentru anul 2014 se numără preluarea Aeroportului Internaţional „Traian Vuia” Timişoara de către administraţia judeţeană, pre­luarea, tot de către C.J. Timiş, a Her­ghe­liei de la Iz­vin, demararea lucrărilor de reamena­jare şi moder­nizare la Spitalul Judeţean Timişoara, lucrările la Centura Sud a oraşului şi rea­lizarea unei conexiuni la autostradă pe relaţia Calea Aradului – Sânandrei.

Pentru proiectul de realizare a co­nexiunii la autostradă dinspre Sânan­drei, Titu Bojin declară că se va începe elaborarea studiului de prefezabilitate, care să vizeze construirea acestei por­ţiuni de conexiune. În linie dreaptă, a ţinut să specifice preşedintele Titu Bo­jin, şi fără să se ţină cont de niciun fel de interese ale celor care deţin parcele de teren în zonă şi care s-ar dori des­păgubiţi de autorităţi pentru ca respec­tivul tronson să treacă pe terenul lor: „Am dat dispoziţie să se facă în linie dreaptă, fără curbe pentru că are cine­va teren în zonă”. Proiectul va fi rea­lizat din fonduri ale administraţiei, pre­şedintele C.J. Timiş precizând că s-a convenit asupra asumării acestei in­vestiţii în acord cu primarul Timişoa­rei, Nicolae Robu.

În ceea ce priveşte finanţarea pen­tru Centura Sud a Timişoarei, Titu Bojin anunţă că se caută surse de finanţare, dar este sigur şi că acestea vor veni, cel mai probabil, de la buget, prin alocarea de fonduri către Minis­terul Transportu­rilor, prin C.N.A.D.­N.R., fiind vorba despre un proiect considerat a fi de interes naţional. 

Printre obiectivele de infrastruc­tură pe care preşedintele C.J. Timiş le-a expus ca fiind prioritare pentru judeţ se numără şi acela ca fiecare locali­ta­te din Timiş să fie, până în 2015 – 2016, conectată la un drum asfaltat comunal sau judeţean şi să dispună de cone­xiuni cu drumurile naţionale.

În ceea ce priveşte posibilitatea de acces către autostradă a comunelor situate în apropiere, dar care nu au în acest moment descărcare la autostra­dă, Titu Bojin precizează că se are în vedere de către Direcţia de Drumuri a C.J. Timiş asumarea, din surse proprii, a executării unor urcări şi coborâri care să faciliteze accesul pe autostradă dinspre comunele limitrofe.

Şi o abordare de tip asistenţial: bani de la stat pentru lemne

Deşi se declară a nu fi adeptul sta­tului cu mâna înttinsă la bugetul de stat, Titu Bojin agreează abordarea de tip asistenţial în cazul fondurilor pen­tru lemne şi pentru cadourile de sărbători.

Chestionat cu referire la fondurile pe care C.J. Timiş mizează pentru proiectele de anul viitor, Titu Bojin a declarat că acestea sunt fondurile proprii de care administraţia judeţeană dispune în acest moment, în jur de 120 – 130 de milioane de euro, la care se vor adăuga, etapizat, bani împrumutaţi, adică aproximativ 40 – 50 de milioane de euro, destinaţi cofinanţării de proiecte în intervalul 2014 – 2015.

Cât despre fondurile alocate re­cent de C.J. Timiş Primăriilor din judeţ, Titu Bojin reaminteşte că au fost alocaţi 300 de milioane de lei Primăriei Lugoj, condusă de un primar P.S.D., iar restului de Primării le-au fost alocate sume mai mici, pe care le-a apreciat ca fiind „mai mult decât au alocat alte Consilii Judeţene”.

Şi, mai spune Titu Bojin,acestea pot servi la acoperirea cheltuielilor specifice iernii şi la aloca­rea de fon­duri pentru cumpărarea de cadouri de sfârşit de an pentru copii.

Primarul Nicolae Robu transmite mesaje la unison cu preşedintele C.J.  Timiş

Şi mesajul transmis de edilul-şef al Timişoarei s-a asortat perfect cu cel al preşedintelui C.J. Timiş, Titu Bojin. Astfel, primarul Nicolae Robu a insis­tat asupra faptului că, deşi nu este mulţumit şi nici resemnat în ce pri­veşte nealocarea de fonduri destinate proiectelor prioritare pentru oraş şi pentru judeţ de la bugetul de stat, adoptarea unei atitudini plângăcioase nu reprezintă o soluţie.

“În noi înşine trebuie să găsim soluţii ca să ne fie mai bine”, a insistat primarul, care a adăugat că este o dată în plus important să se valorifice şansele de dezvoltare ale oraşului prin buna sa ancorare la nivel regional. Iar aceasta inclusiv prin identificarea de surse de finanţare pe baza proiectului de constituire a unui pol de creştere în jurul aglomerării urbane Timişoara – Arad, proiect expus deja la Bucureşti, la Institutul pentru Politici Publice, de către primarii Nicolae Robu şi Gheor­ghe Falcă şi de către directorul A.D.­R. V Vest, Sorin Maxim.

“Putem comenta că este injustă situaţia de la ora actuală, dar nu are sens să ne lamentăm. Nu e corect şi nu e drept în raport cu Timişoara. (…) Ocup, însă, o funcţie administrativă şi am promis că voi face nişte lucruri, pe care le voi face aşa cum am început: repede şi bine. De unde fac eu rost de bani, e sarcina mea. Orice în plus faţă de aceste priorităţi e secundar şi periferic”, şi-a exprimat primarul Nicolae Robu punctul de vedere, precizând însă că „lucrurile vor merge înainte într-un ritm accelerat, aşa cum s-a întâmplat şi până acum”. Adică, apelând la investiţii din venituri proprii şi la prefinanaţări de proiecte eu­ropene. “Vom continua să fim apli­canţi foarte serioşi pe pro­iec­te din exer­ciţiul programatic 2014 – 2020”, a punctat Nicolae Robu.

Finanţare din surse proprii ale Primăriei pentru Spitalul de Copii

Referindu-se la proiectele Timi­şoa­rei, edilul-şef a precizat că ia în calcul posibilitatea finanţării lucrărilor la corpul B de clădire a Spitalului de Copii „Louis Ţurcanu” din fonduri proprii ale Primăriei. Pentru că, oricum, preci­zea­ză Nicolae Robu, în baza unor discuţii cu premierul Victor Ponta, Municipa­li­­tăţii îi revine un procent de contribu­ţie proprie, pe care trebuie să îl onore­ze, indiferent că va fi vorba despre uti­lizarea acestor bani la darea lucrărilor în execuţie sau mai târziu. “Finanţarea lucrărilor la Spitalul de Copii nu e un subiect politic, deşi a fost tratat ca ata­re. Acest proiect nu a putut intra pe lista de obiective incluse în bugetul pe 2014. Dar noi nici nu avem nevoie de bani pâ­nă în aprilie – mai, după ce se vor fina­liza toate etapele premergătoare înce­perii lucrărilor, care includ întocmirea documentaţiei tehnice şi organizarea licitaţiei”, a căutat primarul Nicolae Robu să atenueze efectul veştii că nu sunt prevăzute surse de finanţare în bugetul pe 2014 pentru lucrările de construcţie la corpul B de clădire al Spitalului de Copii. În plus, spune el, „nu ar fi drept însă ca de la bugetul de stat să nu primim cel puţin 50% din valoarea totală a investiţiei. Iar orice procent pe care îl vom obţine dincolo de 50% este mulţumitor”. Primarul decla­ră că a discutat cu ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, despre posibilită­ţile de a obţine, la rectificările bugeta­re, resurse care să permită finanţarea lucrărilor la Spitalul de Copii.

Chestionat despre insuccesul pe linie pe care l-au avut amendamentele la buget depuse de parlamentarii P.D.-L. de Timiş, care au avut menirea să sus­ţină financiar proiecte importante ale Timişului şi ale Timişoarei, primarul Nicolae Robu a declarat: „Sunt un om cu experienţă de parlamentar, care cunoaşte posibilităţile de modificare a Legii Bugetului cu ocazia dezbaterii şi adoptării sale în Parlament”. Edilul a adăugat şi că bugetul e un lucru com­plex, iar potrivit practicilor parlamen­tare, toate Guvernele îşi mobilizează majoritatea parlamentară de care dis­pun „în scopul acceptării proiectului de buget aşa cum a fost el elaborat”, pen­tru a evita să se ajungă la „un buget incoerent, aberant şi inconsistent”.