Inițiativă inedită a reprezentanților departamentului de Filosofie din cadrul Universității de Vest din Timișoara, în colaborare cu Asociația Culturală Kratima. Un atelier de filosofie inedit, intitulat „Atelierele de Filosofie pentru Copii”, se derulează de-a lungul întregului an universitar, sub forma unui curs postuniversitar adresat cadrelor didactice din învățământul preuniversitar, dar și părinților, tutorilor și tuturor celor interesați să deprindă aceste tehnici de educație.

Ateliere de înțelepciune pentru copii

Proiectul Filosofia pentru Copiii este o inițiativă a unui grup de cadre didactice din cadrul specializării de Filosofie a Universității de Vest din Timișoara, grup compus din lect. dr. Florin Lobonț, director al programului de studii Filosofie pentru Copii, lect. dr. Claudiu Mesaroș, asist. dr. Andreea Ionescu, drd. Ionuț Mladin și drd. Bianca Drămnescu.

În cadrul primei manifestări dedicate susținerii studiului filosofiei adresate copiilor, aceștia și-au structurat atelierul în cinci tematici: „Atelier de înțelepciune: explorează lumea gândirii prin povești!”, „Micii detectivi ai minții: descoperă secretele minții prin întrebări filosofice!”, „Laboratorul gândirii: amestecă în eprubeta minții lumi imaginare și vezi ce se întâmplă!”, „Gimnastica minții: Dă putere ideilor tale prin exerciții și jocuri!, Gândește cursiv, flexibil și original!” și „Filoso-Magia: Cunoaște-ți iluziile și puterea ta asupra lor”.

Iar impactul de care s-a bucurat evenimentul, atât în rândul copiilor, cât și al părinților, spun organizatorii, reprezintă un motiv în plus pentru a continua, de-a lungul întregului an de studiu, proiectul inițiat, sub forma unui curs postuniversitar, dar și pentru a susține, cu argumente concrete, demersul de promovare a filosofiei ca disciplină de studiu opțională pentru școlarii din clasele a III-a și a IV-a.

Inițiatorii evenimentului spun că rezultatele obținute prin introducerea filosofiei ca obiect de studiu la mai multe generații de copii, în sisteme de învățământ din Noua Zeelandă, Australia, Canada sau Marea Britanie, au dovedit că această modalitate de antrenare a abilităţilor de gândire filosofică, începând de la vârste fragede, a generat un număr mare de tineri asertivi, „înzestrați cu o gândire independentă, capabili să se raporteze critic-constructiv la cunoaştere, să-şi articuleze şi să-şi conceptualizeze ideile şi să gândească independent şi creativ, să fie toleranţi faţă de ideile altora, precum și să lucreze în colectivităţi inovative de oameni cu o gândire asemănătoare”.

„Filosofia pentru copii este o formă de exersare a minţii prin provocări intelectuale”

Pentru a înțelege în ce fel poate fi util studiul filosofiei de la vârsta copilăriei și în ce fel acest gen de ateliere tematice pot fi utile în a-i ajuta pe copii să își dezvolte răbdarea, mulțumirea, încrederea în forțele proprii, dar și să își conștientizeze slăbiciunile proprii sau pe cele ale altora ori să accepte și să valorifice părerile celor din jur, chiar dacă acestea sunt diferite, i-am adresat câteva întrebări lectorului dr. Florin Lobonț, directorul de program de studii „Filosofia pentru Copii”.

Potrivit informațiilor oferite de acesta, filosofia pentru copii constă în implicarea elevilor cu vârste cuprinse între cinci şi 12 ani în reflecţia şi explorarea filosofică, printr-un complex de metode specifice de valorificare şi încurajare a curiozității copiilor, toate acestea ajutându-i pe copii la „căutarea sensurilor, la stimularea curajului intelectual, la dezvoltarea rigorii și a judecăţilor corecte în viața de zi cu zi”.

În ceea ce privește metodele posibile de introducere a unor teme și concepte care fac obiectul unei discipline de studiu abstracte, cum este filosofia, unor copii de clasele a III-a sau a IV-a, lect. dr. Florin Lobonț ne-a explicat că acestea sunt diferenţiate pe vârste şi niveluri de familiarizare a copiilor cu această disciplină pe care copiii care o studiază o consideră, în marea lor majoritate, drept cea mai atractivă.

Spre exempu, a explicat lect. dr. Florin Lobonț, „dacă raportăm metodologiile şi manualele britanice la copiii de vârsta clasei a III-a, acestea pleacă de la un roman filosofic pentru copii, «Harry Stottlemeier’s Discovery», de Matthew Lipmann. (…) Însușirea unor noțiuni și concepte de către copii se realizează, însă, progresiv, în urma unor etape, fiecăreia dintre aceste etape corespunzându-le romane sau povestiri pentru copii, manuale şi metodologii specifice, care acoperă arii sau domenii filosofice bine definite, cum sunt: Formarea conceptelor (până la vârsta de şase ani), Reflecţia asupra gândirii (şase – şapte ani), Reflecţia asupra naturii (şapte – opt ani) şi Reflecţia asupra limbajului (opt – zece ani)”. 

L-am întrebat pe Florin Lobonț dacă jocul și povestea, elemente ce țin de specificul vârstei unor elevi de școală primară, pot cataliza în vreun fel studiul unei dicipline cum este filosofia. „Dacă ar fi să rezumăm şi să reunim într-o definiţie foarte scurtă filosofia pentru copii, aş denumi-o exersarea minţii prin provocări intelectuale”, a precizat el, adăugând că o serie de cercetări extrem de serioase au probat faptul că motivaţia copiilor de a învăţa creşte spectaculos dacă ei găsesc disciplinele studiate stimulative din punct de vedere intelectual.

Jocul și povestea, aliați ai copiilor în deprinderea unor concepte abstracte

„În general, în cadrul studiului filosofiei ca disciplină dedicată lor, copiii sunt ajutaţi să identifice temele filosofice în povestiri, romane sau filme destinate lor”, mai spune Florin Lobonț, precizând și că, în felul acesta, sunt aplicate proceduri de investigare de grup, „fiindcă filosofia pentru copii este o practică de investigare colectivă”, care se petrece sub îndrumarea unui educator al cărui rol este acela de a provoca copiii să gândească.

Acestor practici li se adaugă, mai spune coordonatorul de proiect dr. Florin Lobonț, și „jocurile de grup sau teatrul (care este, adesea, o punere în scenă a unor jocuri de rol), muzica şi arta, toate acestea fiind adaptate pentru copii, axate pe teme filosofice şi desfăşurate conform unei metodologii atente de stimulare a reflecţiei copiilor în direcţia dezvoltării unor judecăţi şi concluzii de natură filosofică”.

De aceea, potrivit opiniei lui Florin Lobonț, introducerea filosofiei ca obiect de studiu începând de la vârste foarte fragede, este importantă, întrucât le cultivă copiilor o atitudine fundamental diferită faţă de învăţare și față de cunoaştere, în general, faţă de opiniile alternative şi față de diversitate, faţă de alteritate și față de diferenţă. „În fond, mesajul principal pe care îl transmite practicarea filosofării în comunităţile de studiu formate din copii este acela că la întrebările cu adevărat importante cel mai adesea răspunsurile nu sunt definitive şi nici unice, și, eventual, că, în momente diferite, unele pot fi în mod rezonabil mai solid apărate decât altele”, declară Florin Lobonț.

Tuturor celor care doresc să afle mai multe detalii despre studiul filosofiei pentru copii sau să participe la cursul postuniversitar organizat în cadruldepartamentului de Filosofie și Științe ale Comunicării al UVT le stă la dispoziție pagina de internet a proiectului, la adresa:http://www.pfc.uvt.ro/programe-postuniversitare/filosofie-pentru-copii/.