Consiliul Judeţean Timiş îşi externalizează serviciile de întreţinere a spaţiilor verzi din incinta Palatului Administrativ, fiind gata să ofere la prima strigare peste 10.000 de euro pe an, pentru aceste prestaţii. Rămâne de stabilit dacă aceste servicii nu puteau fi asigurate şi de Direcţia de Prestări Servicii din subordinea sa.

Cumpărare directă şi rapidă

Consiliul Judeţean Timiş intenţionează să achiziţioneze la sfârşitul acestei luni, în urma unei selecţii de oferte organizate în trei zile, servicii de amenajare şi întreţinere de spaţii verzi din incinta Palatului Administrativ şi de irigare a acestor spaţii verzi. Deşi nu e vorba de o suprafaţă prea mare, CJ Timiş oferă aproape 10.000 de euro pe an, mai precis 32.916 lei, plus TVA. Contractul prevede punerea de îngrăşăminte chimice în vegetaţie de şapte ori pe an, pe 300 de metri pătraţi, verificarea plantelor, udatul şi tunsul gardului viu, tăiatul flori trecute, a arbuştilor, de trei ori pe an, adunatul de frunze, legatul şi dirijarea de plate agăţătoare, de două ori pe an, şi tunsul gazonului, de două ori pe an.

Conform unor consilieri judeţeni, este greu de înţeles de ce trebuiau externalizate aceste servicii, atâta timp câte ele puteau fi asigurate de Direcţia de Prestări Servicii, care realizează activităţi similare la Stadionul „Dan Păltinişanu”. Unul dintre consilierii care susţine această idee este liberalul Tiberiu Lelescu: „Cred că în mod normal aceste servicii de întreţinere puteau fi realizate de către Direcţia de Prestări Servicii. Pe de altă parte, sunt informaţii că această direcţie ar urma să fie desfiinţată, fiind contopită cu altă structură.”

Preţurile de întreţinere de spaţii verzi, o enigmă

Este greu de apreciat cum a stabilit CJ Timiş că aceste prestaţii de întreţinere a spaţiilor vezi costă fix 32.916 lei, plus TVA.

Cert este că la nivel local costul corect pentru aceste servicii rămâne o enigmă, nu doar la CJ TImiş, ci şi la Primăria Timişoara. Curtea de Conturi făcea publice anul trecut informaţii conform cărora s-au făcut plăţi exagerate pentru întreţinerea şi amenajarea spaţiilor verzi, în perioada noiembrie 2013-mai 2014, prin decontarea în mod nejustificat şi nelegal a 523.905 ore ca fiind lucrate, când în realitate numărul maxim de ore lucrate ce putea fi menţionat în situaţii de lucrări era de doar 152.320. Auditorii mai spuneau că s-au efectuat cheltuieli exagerate şi pentru întreţinerea şi amenajarea spaţiilor verzi din oraş, prin decontarea în mod nejustificat şi nelegal a unor lucrări de cosit manual şi mecanic, realizate cu preţuri exagerate şi fără documente justificative, în valoare de 4.285.000 de lei.

O altă constatare viza efectuarea de cheltuieli fără documente justificative pentru lucrări ce constau în tăieri de corecţii şi defrişare de arbori în Timişoara. De asemenea, se mai arată în raport, prin utilizarea unor preţuri cu mult mai mari decât cel al pieţei, „dintre care transportul este de aproximativ 11 ori mai mare faţă de preţul real al pieţii”, a crescut în mod artificial valoarea situaţiilor de lucrări şi implicit a facturilor emise, prejudiciul estimat fiind de 1.018.000 de lei.

Problema este că, dincolo de discuţiile privind maniera de control a Curţii de Conturi, şi actuala conducere a Primăriei Timişoara plăteşte pentru un sistem deficitar de gestionare a spaţiilor verzi, încetăţenit de acum 10-15 ani, lucrurile s-ar putea lămuri uşor, sau măcar nu ar mai fi loc de atâtea interpretări, dacă s-ar definitiva o aplicaţie electronică, numită Registrul spaţiilor verzi. Aceasta ar putea identifica ce suprafeţe au nevoie de lucrări, şi care e aria completă care trebuie acoperită de acest gen de amenajări.

Din păcate, se vorbeşte de ani de zile despre acest Registru al spaţiilor verzi, fără să se reuşească finalizarea sa. Dacă s-ar definitiva această aplicaţie, lucrurile nu ar mai fi atât de complicate, şi lucrările prestate pe aceste spaţii verzi ar fi mai uşor supuse unui control eficient.