Primăria Timişoara nu pare să se dezică de tradiţia investiţiilor foarte mari în proiecte de amenajare a spaţiilor verzi, ultima pe masa de lucru fiind reconstrucţia ecologică a Bălţii Lămâiţa, din zona Freidorf, cu o valoare estimată la jumătate de milion de euro. Mai mulţi consilieri locali spun că, fără Registrul spaţiilor verzi, aflat în lucru de ani buni, Primăria nu ştie cu exactitate pe ce dă banii la lucrările de profil.
Un nou proiect ambiţios, cu un buget pe măsură
Primăria Timişoara şi-a anunţat la mijlocul săptămânii intenţia de a investi aproximativ 500.000 de euro în reconstrucţia ecologică a Bălţii Lămâiţei, din cartierul Freidorf, unde se doreşte amenajarea complexă a unui teren de aproximativ un hectar, cu luciul de apă aferent, care vor deveni principalul spaţiu de relaxare al oamenilor din zonă. “Valoarea totală a lucrărilor de execuţie este de 2,1 milioane lei fără TVA. Pe o suprafaţă de circa un hectar se vor reface aleile şi zonele verzi, se va îmbunătăţi calitatea apei prin colectarea apelor pluviale, apele care se scurg în baltă vor fi filtrate, astfel încât să nu mai intre ape murdare, va fi amenajată o zonă de agrement şi una de recreere şi odihnă, pe stâlpi vom avea corpuri de iluminat prevăzute cu celule fotovoltaice. Vor fi puse bănci, vor fi plantate flori, vor fi locuri de joacă pentru copii, tot ce trebuie să fie într-un spaţiu care e generos şi care a ajuns din păcate într-un hal fără de hal”, a declarat primarul Nicolae Robu.
În acest an a fost prevăzută în buget suma de pornire de 400.000 de lei pentru această investiţie, restul banilor urmând a fi alocaţi anul viitor. Ca element de culoare, pentru că în zona respectivă Primăria Timişoara nu riscă popularea bălţii cu lebede, o opţiune luată în calcul este aceea a călifarilor, pe motiv că sunt agresivi şi… greu de prins.
Ce nu spun reprezentanţii Primăriei este că, la fel ca în ultimii ani, aceste bălţi sunt un fel de “teren al nimănui”. “Legislaţia deficitară nu reglementează în sarcina cărei instituţii cade administrarea luciului de apă, de aceea Primăria salubrizează şi igienizează de mai multe ori pe an, dar numai malurile. Indiferent de persoana care le administrează, aceste ape sunt un patrimoniu al nostru, al tuturor şi fiind sunt degradate, au nevoie de lucrări de reconstrucţie ecologică pentru a fi redate circuitului ecologic”, precizau, încă din mandatul trecut, reprezentanţii Primăriei Timişoara. Totuşi, Municipalitatea nu ar trebui să sublinieze acest vid de administrare, pentru că, din experienţa anilor trecuţi, se găsesc rapid moştenitori care să facă revendicări.
Şi tot Primăria recunoştea că, la fel ca spaţiile verzi, şi suprafeţele de apă sunt o necunoscută. “Dacă problemele referitoare la Canalul Bega sunt inventariate periodic de municipalitate, despre apele stagnante sunt prea puţine informaţii, fapt pentru care s-a întocmit o bancă de date la nivelul Direcţiei de Mediu din cadrul Primăriei. Astfel, au fost inventariate 30 de locaţii, din care 23 sunt bălţi, suprafaţa totală ocupată de apele stagnante fiind de 174,96 hectare, din care 97,17 hectare luciu de apă, 57,79 hectare mlaştină, 20 de hectare –canale de desecare”, spun reprezentanţii Primăriei.
Registrul spaţiilor verzi, tot în lucru
Raportat la sumele mari care se cheltuie anual pe amenajarea spaţiilor verzi, se impune precizarea că Registrul spaţiilor verzi – adică, aplicaţia care i-ar permite Primăriei să ştie exact ce suprafaţă de parcuri şi terenuri cu vegetaţie deţine, şi să plătească lucrări de amenajare în cunoştinţă de cauză – e tot în lucru la Primărie, de ani buni, deşi Curtea de Conturi a cerut imperativ definitivarea acestei baze de date. Aceasta după ce inspectorii financiari au descoperit anomalii legate de plata şi efectuarea unor lucrări de amploare şi costisitoare – cum e cea de la Parcul Copiilor.
Curtea de Conturi a solicitat remăsurarea cu exactitate a tuturor spaţiilor verzi, actualizarea Cadastrului Verde, realizarea Registrului spaţiilor verzi, care să conţină identificarea exactă a fiecărei parcele verzi, stabilirea exactă a vegetaţiei existente şi evaluarea acesteia. Ceea ce, mai spune Curtea de Conturi, ar permite şi realizarea unei inventarieri reale a zonelor cu vegetaţie din Timişoara, ce trebuie întreţinute. Din această solicitare a reieşit clar un lucru surprinzător: la fel ca şi în cazul semnalizării rutiere stradale, Primăria nu prea ştie pe ce cheltuie banii, pentru că nu există o evidenţă clară a spaţiilor verzi care trebuie întreţinute.
“Din păcate, deşi s-a mai discutat această problemă la nivel de Consiliu Local, nu au fost luate măsuri concrete. Şi atâta vreme cât acest Registru al spaţiilor verzi nu există, vor fi mereu probleme legate de oportunitatea realizării unor investiţii şi justificarea cantităţilor plătite de Primărie. Fără acest document nu se poate face un control efectiv al lucrărilor prestate”, spune consilierul local Ştefan Constantin Sandu (foto).
Ultimele comentarii