Scriitoarea Adriana Babeți a primit Marele premiu pentru întreaga activitate şi pentu cel mai bun studiu de literatură comparată din ultimele două decenii, “Amazoanele. O poveste de succes”.

Asociația de Literatură Generală și Comparată din România i-a decernat, ieri, scriitoarei Adriana Babeţi, profesor universitar emerit la Universitatea de Vest din Timişoara, Marele premiuu pentru întreaga activitate şi pentu cel mai bun studiu de literatură comparată din ultimele două decenii, Amazoanele. O poveste de succes.

Acest volum a mai primit o recunoaştere naţională, în 2013, când a fost desemnat de revista România literară „Cartea anului”.

“Adriana Babeţi a fost întotdeauna cea mai bună dintre noi, cei hărnicuți, norocoși, gălăgioși, orgolioși și mai bine organizați. Și, pe deasupra, scutiți de multiplele corvoade pe care, ca bărbat, nu le ai. Ceea ce pentru apropiați a fost întotdeauna evident și indiscutabil, a început să fie perceput în ultimii ani și în mediul cultural și academic de la noi – și nu numai. Cea mai recentă recunoaștere a valorii sale vine din partea Asociației de Literatură Generală și Comparată din România, care i-a acordat ieri Marele Premiu. Mă mândresc cu această prestigioasă distincție, așa cum mă mândresc cu fiecare clipă a celor peste patruzeci de ani de când suntem cei mai buni prieteni”, a scris azi, pe profilul său de Facebook, scriitorul Mircea Mihăieş, şi el, profesor universitar la Facultatea de Litere a UVT.

Volumul Amazoanele. O poveste, apărut la Editura Polirom, a fost desemnat şi „Cartea anului 2013”.

Cu o bibliografie impresionantă, Amazoanele. O poveste reprezintă o incursiune exhaustivă în lumea femeilor războinice, o călătorie virtuală ce porneşte din Antichitate şi ajunge până în secolul XXI. Printre „protagonistele” acestei poveşti fascinante se află Clorinda, Pentesileea, Brunhilda, Jeanne d’Arc, dar şi Diane Vernon, Hauteclaire, Ada Razu, domnişoara de Maupin sau Nikita, Beatrix Kiddo şi Lisbeth Salander. Femei de stirpe zeiască, după unii, fiinţe cât se poate de pământene, după alţii, amazoanele se regăsesc în opere istorice, literare sau artistice din toate epocile. Prezente la Diodor din Sicilia şi Strabon, ele i-au inspirat deopotrivă de Stendhal, Balzac sau Barbey d’Aurevilly, iar în epoca modernă au devenit eroine de film şi benzi desenate.

Adriana Babeţi este profesor la Universitatea de Vest din Timişoara, unde predă literatură comparată, şi redactor la revista Orizont. Împreună cu Delia Şepeţean-Vasiliu a îngrijit (selecţie de texte, traducere, aparat critic, prefaţă) volumele Pentru o teorie a textului. Antologie”Tel Quel”(1980) şi Roland Barthes – Romanul scriiturii (1987). A coordonat, împreună cu Cornel Ungureanu, antologiile Europa Centrală. Nevroze, dileme, utopii (Polirom, 1997) şi Europa Centrală. Memorie, paradis, apocalipsă (Polirom, 1998).

S-a ocupat, de asemenea, de traducerea şi selecţia antologiei Barbey d’Aurevilly, Dandysmul(Polirom, ed. I, 1995, ed. a II-a revăzută şi adăugită, 2013). A publicat volumele: Bătăliile pierdute. Dimitrie Cantemir, strategii de lectură (1997), Dilemele Europei Centrale (1998), Arahne şi pânza(2002), Dandysmul. O istorie (Polirom, 2004), Ultimul sufleu la Paris. 69 de reţete culinare (Polirom, 2006), Le Banat: Un Eldorado aux confins (coord., Cultures d’Europe Centrale, CIRCE, Université de Paris IV – Sorbonne, 2007), Prozac. 101 pastile pentru bucurie (Polirom, 2009) şi Femeia în roşu (împreună cu Mircea Mihăieş şi Mircea Nedelciu).