Locuitori din satul Alioş au o serie de nemulţumiri la adresa conducerii Primăriei Maşloc. Pe care îi acuză, printre altele, de utilizarea discreţionară a banilor publici. Conducerea Primăriei Maşloc susţine că acuzele lansate sunt nefondate şi le solicită cetăţenilor nemulţumiţi să vină la sediul Primăriei, pentru a consulta acolo toate documentele de care au nevoie pentru a se informa despre soarta proiectelor care se execută în acest moment în comună.

O constatare la faţa locului

După o sesizare primită la redacţiei din partea unor localnici din Alioş, am fost marţi în localitate, pentru a vedea în ce stadiu se află lucrările edilitare în privinţa cărora câţiva localnici spun că implică ilegalităţi din bani publici.

Ne-am oprit mai întâi în dreptul locului de joacă din comuna Maşloc şi apoi la cel din centrul localităţii Alioş, despre a căror realizare primarul şi viceprimarul din Maşloc ne-au declarat recent că au costat Primăria un miliard de lei.

Am dorit apoi să vedem stadiul în care se află şi felul în care au fost efectuate lucrările la reţeaua de alimentare cu apă din sat. Am remarcat urmele săpăturilor şi, pe alocuri, iţindu-se din pământ, câte un capăt de furtun, înfundat cu pet-uri din plastic. „N-au respectat prevederile din proiectul tehnic(…) Puteţi vedea că au săpat pe lângă stâlpii de curent şi stâlpii s-au înclinat.(…) Săpăturile se fac la minimum un metru şi jumătate de stâlp, la 90 de centimetri în jos”, spune un localnic, A.C.

Străzile din localitate, în afara celei principale, nu sunt asfaltate. Ici şi colo, pe străzile paralele cu strada principală, la câte o intersecţie, este aruncat pietriş. A.C. spune că, printre aceste străzi, ar fi, însă, şi unele care ar figura scriptic ca fiind asfaltate.

Viceprimar: „Din banii ăştia au fost făcute două parcuri”

În privinţa investiţiei în zonele de joacă din comună, despre care localnicii apreciază că sunt dotate modest în raport cu cheltuielile, care s-au ridicat la un miliard de lei, viceprimarul Ionel Lupu spune că, din suma respectivă, au fost realizate, de fapt, două parcuri, dintre care unul, cel din localitatea Alioş, de la zero: „Au fost făcute din banii ăştia două parcuri: unul nou, de la zero, în Alioş, cu tot ce presupune: gard de împrejmuire, trotuare, iluminat, bănci, locuri de joacă şi mobilier pentru joacă. Parcul de aici, din Maşloc, a fost şi el amenajat. Din aceeaşi sumă, au fost achiziţionate dotări şi jucării pentru locurile de joacă, ale căror costuri se pot verifica, unele au costat 2.000 – 3.000 de lei”.

Primar. „Nu decid de unul singur”

L-am întrebat pe primarul Bartha Francisc dacă există, în afara străzii principale din localitatea Alioş, drumuri asfaltate în această localitate. Acesta ne-a declarat că nu există un alt drum asfaltat în Alioş, dar a precizat că a fost elaborat deja studiul de fezabilitate şi că se află în elaborare, în baza unui contract semnat cu Ministerul Dezvoltării, un proiect vizând asfaltarea unor străzi din localitate.

În ce priveşte proiectul de alimentare cu apă a localităţii Alioş, Bartha Francisc afirmă că acesta beneficiază de finanţare multianuală şi că stadiul în care se află lucrările este intermediar, lucrările fiind sistate pe perioada sezonului rece. Despre modul în care au fost atribuite lucrările de execuţie, declară că s-a procedat transparent, prin licitaţie desfăşurată prin SEAP.

Şi, mai spune el, localnicii că pot veni oricând la sediul Primăriei, pentru a consulta documentele care îi interesează. Şi precizează că i se pare nepotrivită abordarea celor care reclamă nereguli „fără să îşi asume responsabilitatea de a veni la Primărie, ca să citească documentele care îi interesează şi să vorbească în cunoştinţă de cauză, nu doar vorbe la colţ de stradă”.

Bartha Francisc mai spune că oamenii îşi pot semnala problemele şi pot solicita informaţii şi celor 11 consilieri locali: „Primarul nu decide de unul singur, primarul pune în aplicare hotărârile Consiliului Local”.

Localnicii acuză reparaţii de drumuri cu dedicaţie

Un alt aspect care ne-a fost adus la cunoştinţă de localnici este utilizarea de material destinat reparării drumurilor comunale la ferma viceprimarului Ionel Lupu.

Primarul Bartha Francisc admite că a fost pietruit drumul de acces către ferma viceprimarului. Drum despre care spune că aparţine, însă, comunei. Şi apreciază că era firesc să se pietruiască, în condiţiile în care în zonele de periferie ale localităţii îşi defăşoară activitatea două ferme, una, admiţând, fiind a viceprimarului Ionel Lupu, pentru suprafaţa deţinută şi exploatată în zona respectivă, „domnul viceprimar plătind 50 de milioane de lei impozit”.

Viceprimarul comunei Maşloc, Ionel Lupu, spune că lucrările la reţeaua de alimentare cu apă din Alioş au fost efectuate de o companie specializată, despre care declară că are informaţii potrivit cărora ar fi respectat specificaţiile din proiectul tehnic şi că a efectuat recepţia lucrărilor, fără să fie menţionate, însă, neajunsuri sau probleme legate de afectarea poziţiei stâlpilor de curent electric: „Nu ştiu să vă dau acum detalii prea multe despre acest proiect. Lucrarea a fost efectuată de către firme specializate. Dar din câte ştiu eu, dânşii au făcut recepţii şi nu au fost înregistrate probleme”.

Viceprimarul Ionel Lupu afirmă că a fost pietruit, printre altele, şi un drum care duce către ferma pe care o deţine, dar spune şi el că drumul respectiv aparţine comunei: „Este un drum care duce spre fermă, e adevărat. Poate că el nu trebuia făcut, nu ştiu. Dar este un drum care aparţine comunei, care a mai fost reparat şi acum zece ani, şi acum patru ani, şi l-am făcut din nou, în toamna trecută”.

Nemulţumiţi că li se pune poprire pe pensie pentru plata gunoiului

Localnicii se plâng şi că multe dintre lucrurile care li se întâmplă sunt o batjocură la adresa bătrâneţilor lor: „Am avut 350 de lei pensie de la colectiv. Acuma mi-o crescut cu 50 de lei. Din banii ăştia, îmi trage în fiecare lună 150 de lei pentru gunoi. Care gunoi, mamă?! Că io nu arunc la stradă nimica, n-am aruncat niciodată. Am zis că am să mă duc la Maşloc, la Primărie. Da' mi-i greu să mă pun pe drum, la 87 de ani…”, spune o localnică.

„De când îi gunoiu', să nu mint, dacă am scos trei saci. Că le dau foc, mi-i ruşine mie, să dai tu gunoiul afară la stradă, la ţară…”, relatează un alt localnic, în vârstă de 86 de ani. Acesta ne spune că are să meargă, totuşi, la Primărie, să plătească taxa pentru ridicarea gunoiului menajer. Pentru că, motivează cu resemnare: „La Primărie, dacă îţi trebe un act sau ceva, te întreabă dacă ai plătit gunoiul. (…) Se fură de sus, de acolo or învăţat oamenii să fure. (…) Nu s-o furat (în trecut – n.r.) ce se fură acuma.Toţi or spus că comunismu' o fost rău. N-o fost rău, numa' pentru ăia care n-or lucrat o fost rău, pentru ăia ce or lucrat, n-o fost rău”.

Inspectorul fiscal din Primăria Maşloc, Ioan Blaga, spune, referindu-se la baza legală care a îngăduit Primăriei să solicite Casei Judeţene de Pensii Timiş instituirea de popriri pe pensiile unor săteni, este reprezentată de art. 149 din OG 92/2003, privind Codul de procedură fiscală. Şi, mai spune el, cetăţenii cărora li se instituie popriri pe pensii au dreptul legal de a depune contestaţii, în termen de 15 zile de la instituirea popririi. În plus, precizează, pot fi contestate inclusiv somaţiile care li se trimit cetăţenilor, timp de trei ani înainte de momentul instituirii popririi. Cât despre existenţa vreunor contestaţii depuse, la Primăria Maşloc, de către cetăţeni nemulţumiţi de reţinerile care le sunt operate din pensie, Ioan Blaga spune că, personal, nu are cunoştinţă de aşa ceva.

Casa de Pensii Timiş: „Reţinerile din pensie, operate doar în baza unui titlu executoriu”

Chestionat telefonic asupra bazei legale în care se pot opera popririle pe pensii, purtătorul de cuvânt al Casei Judeţene de Pensii Timiş, Viorel Popa, declară că poprirea pe pensii se face doar în baza unor titluri executorii emise de organul fiscal. Viorel Popa mai spune că, până la momentul emiterii titlului executoriu de către Primărie, aceasta trebuie să notifice datornicul cu privire la datoriile acumulate. După parcurgerea procedurii de somare şi după emiterea titlului executoriu, Casa de Pensii trecela executarea silită, prin poprire.

Valoarea până la care poate ajunge reţinerea este, în cazul unei singure urmăriri (adică, în cazul în care datornicul ajunge în situaţia de a fi executat silit pentru o singură datorie neachitată) de maximum o treime din valoarea pensiei nete lunare. În cazul în care datornicul este vizat de mai multe urmăriri, se poate ajunge până la instituirea popririi pe jumătate din pensia netă lunară. Cu condiţia, însă, ca persoanei executate silit să îi rămână, totuşi, spre utilizare, în urma reţinerii, o sumă egală ca valoare cu jumătate din valoarea salariului minim net pe economie, adică 362 de lei. Acesta afirmă că, înainte de instituirea popririi, în baza emiterii unui titlu executoriu, cetăţenilor le stă la îndemână posibilitatea de a contesta notificările.

Curtea de Conturi, ca garant pentru corectitudinea deciziilor

Contactat deTIMPOLIS, în februarie, primarul Bartha Francisc a declarat, în ceea ce priveşte acuzele legate de reţinerea direct din pensii a taxelor aferente colectării gunoiului menajer, că astfel de măsuri sunt dispuse în situaţia în care se acumulează restanţe la plată pentru perioade mai mari de trei ani. Motivând că Primăriile sunt obligate să încheie anual contracte cu operatori de salubrizare, condiţie impusă de apartenenţa la Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Deşeuri Timiş. Primarul a mai spus şi că, în urma verificărilor efectuate de Curtea de Conturi, a fost agreat soft-ul cu care Primăria Maşloc lucrează, inclusiv pentru păstrarea evidenţelor datoriilor la stat neachitate de către cetăţeni şi a penalităţilor aferente acestora. Şi asupra modalităţii de recuperare a restanţelor spune că a existat o consultare cu reprezentanţii Curţii de Conturi. Şi susţine că se procedează la trimiterea de somaţii timp de trei ani consecutiv, după care, dacă datoriile nu sunt recuperate, reprezentanţii Serviciului Finanţe din cadrul Primăriei recurg la notificări vizând reţinerea datoriei direct din salariu sau din pensie. Bartha Francisc mai spune şi că această reţinere este aplicată conform legii, într-un procent care nu depăşeşte 30% din valoarea salariului sau a pensiei, succesiv, până la stingerea completă a datoriei.

La rândul său, viceprimaul Ionel Lupu spune că autorităţile publice locale au obligaţia de a încheia, anual, contracte cu companii de salubrizare, pentru că, în caz contrar, sunt pasibile de amenzi usturătoare. Valoarea taxei lunare de colectare a gunoiului menajer, afirmă el, a fost stabilită, prin hotărâre de Consiliu Local, la 12 lei pe lună. Taxă despre care acesta spune că nu se aplică, la fel ca în Timişoara, pe locuitor, ci pe număr de casă. Evidenţa efectuării plăţilor, explică, se ţine pe calculator, iar acolo se consemnează, în cazul neplăţii prelungite, inclusiv penalităţile aferente neplăţii. „Noi nu putem să ştergem din calculator aceste taxe şi nici penalităţile pentru neplată. Facturile neplătite generează dobânzi. Şi avem în localitate cazuri în care cetăţenii nu şi-au plătit facturile de cinci sau de şapte ani. De aici aceste valori atât de mari de care se plâng unii dintre locuitori”.