Hărţile de zgomot şi “S.F.”-urile, investiţii din bani publici cu final incert

Este greu de estimat care a fost utilitatea hărţilor de zgomot realizate în ultimii ani de către administraţia locală şi de cea judeţeană

De ani de zile, atât la Primăria Timişoara, cât şi la Consiliul Judeţean Timiş hărţile de zgomot, ca şi studiile de fezabilitate, sunt prezenţe constante pe lista de cheltuieli realizate din bani publici. Şi dacă, în cazul studiilor de fezabilitate, au existat nu o dată scandaluri în plen legate de finalitatea şi oportunitatea acestora, multe rămânând simple planuri pe hârtie, pentru investiţii megalomane, fără şansă de realizare, şi în cazul hărţilor de zgomot există semne de întrebare. Argumentaţia care primează de fiecare dată la întocmirea lor este că trebuie realizate din cauza unei directive europene care stipulează obligativitatea întocmirii lor.

 

Hărţi realizate, indiferent de buget

zgomotProbabil că, dacă s-ar cumula suma cheltuită doar în ultimii cinci ani de către Primăria Timişoara şi Consiliul Judeţean Timiş pentru ce­lebrele hărţi de zgomot, cifra obţinută ar fi una spectaculoasă. Şi, tot pro­babil, cu bugetul respectiv s-ar fi putut realiza ceva concret pentru reducerea poluării fonice, care nu pare să fi scăzut, mai ales în oraşe precum Timişoara, Lugoj sau Jim­bolia.

Finalitatea acestor demersuri de cartare fonică rămâne un mister, mai ales că nici Primăria Timişoara, şi nici C.J. Timiş nu s-au chinuit să explice ce au făcut în ultimii ani, dacă au făcut ceva, cu aceste documente pentru care s-au cheltuit fonduri consistente. Argumentul invocat de fiecare dată a fost o directivă euro­peană care impune realizarea aces­tor hărţi.

Acelaşi argument este adus şi în cazul unei recente achiziţii de acest tip, realizată de către C.J. Timiş. Astfel, la ultima şedinţă de plen, ca de alte multe dăţi, consilierii judeţeni au votat un proiect de hotărâre privind întocmirea hărţii strategice de zgo­mot şi a planului de acţiune pentru diminuarea zgomotului pentru DJ 592. De ce este utilă şi strategică respectiva hartă nu reiese din proiec­tul respectiv. Explicaţia C.J. Timiş este una “clasică”: “în vederea în­deplinirii obligaţiilor de raportare ale României la Comisia Europeană, conform Directivei 2002/49/CE, privind evaluarea şi managementul zgomotului ambiant, Consiliul Jude­ţean Timiş – Direcţia pentru Admi­nistrarea Drumurilor şi Podurilor Judeţene Timiş are obligaţia de a realiza hărţile strategice de zgomot pentru drumurile de interes judeţean cu un trafic anual mai mare de trei milioane de treceri ale vehiculelor”.  

Ce cuprinde un asemenea docu­ment? Observaţii de genul “de-a lun­gul drumului DJ 592 sarcina de zgo­mot este semnificativă, care presu­punând o  continuitate de câteva ore, cu greu se poate tolera. De-a lungul dru­mului, la câteva clădiri reziden­ţiale, indicatorul de zgomot Lzsn se situează între 70 şi 75 dB, deci depă­şeşte valoarea limită cu 5-10 dB. Si­tua­ţia se deteriorează cu atât mai mult dacă luăm în considerare că diferen­ţa dintre zgomotul din perioada nop­ţii şi celei de zi în general este de nu­mai 4-7 dB.”

Harta pentru Drumul Judeţean în cauză mai specifică faptul că “eva­luarea ia în considerare un indicator de zgomot din perioada nopţii cu o pondere mai mare, şi în care şi pe­rioada între 6 – 7 este considerat ca şi perioada de noapte. Datorită a­cestui fapt avem o valoare ridicată a sarcinii de zgomot pe perioada de noapte!” Totodată, în document se mai menţionează că, “pe baza hărţi­lor de zgomot se poate afirma că la clădirile rezidenţiale situate de a lungul  drumului nu există valori extrem de mari (> 75 dB) a sarcinii de zgomot şi tot pe baza hărţilor se poate afirma că în afara localităţilor valori mari a zgomotului (=70-75 dB) avem numai în jurul câtorva clădiri.”

Dincolo de oportunitatea acestor date, care nu poate fi contestată, contribuabilului care a plătit din banii săi aceste studii nu i se precizează finalitatea acestora – la ce au fost folosite şi cu ce rezultate.

Nici Primăria nu se lasă mai prejos

Recent, şi Primăria a aprobat o nouă variantă a Hărţii strategice de zgomot. În cazul Primăriei, s-a speci­fi­cat faptul că “documentul este trans­mis Direcţiei de Mediu din cadrul Primăriei, care va fi însărcinată cu implementarea programului”.

În respectivul document se pre­cizează că realizarea hărţii acustice a Timişoarei va permite stabilirea unor concluzii privind zonele cele mai intens poluate fonic, asigurarea unor măsuri optime pentru reducerea zgo­motului urban, “organizarea – reorga­nizarea urbanistică a unor zone, fiind un factor important în stabilirea vii­toarei strategii de dezvoltare a oraşu­lui, în vederea îmbunătăţirii habita­tului în zonă, în condiţii ecologice de nivel european, cerinţe obligatorii ale Planului naţional de acţiune pen­tru reducerea nivelurilor de zgomot”.

Noua hartă de zgomot arată un lucru ştiut – traficul rutier reprezintă principala sursă de poluare fonică din municipiu, zonele cele mai afectate de vacarmul maşinilor fiind Căile To­rontalului, Aradului, Şagului, Marti­rilor 1989, Circumvalaţiunii, Sever Bocu, Dorobanţilor, Buziaşului, bu­levardele Cetăţii, Liviu Rebreanu, Dr. Iosif Bulbuca, 16 Decembrie 1989, Mihai Viteazu, Ferdinand I, General Ion Dragalina şi străzile Cluj, Oituz, Locotenent Ovidiu Balea, Simion Băr­nuţiu, Divizia 9 Cavalerie şi Andrei Şaguna.

Potrivit noii Hărţi de zgomot, există 9.714 persoane expuse la nivel de zgomot peste limita de 70 de decibeli pe perioada zilei, respectiv 11.734 de persoane expuse la nivel de peste 60 de decibeli pe perioada nopţii. Specialiştii care au realizat documentul mai spun că în oraş va­lorile maxime permise pentru traficul pe căi ferate nu se evidenţiază zone cu depăşiri ale nivelului de zgomot maxim admis, aspect valabil inclusiv pentru zona Gării de Nord. Nu au fost identificate segmente de popu­laţie afectate de poluarea fonică generată de circulaţia tramvaielor, de activitatea industrială sau de traficul aerian, aspect cu privire la care timişorenii din anumite zone ale oraşului probabil că ar putea avea obiecţii.

A rămas de văzut, şi în acest caz, cum va folosi Municipalitatea timişo­reană datele din această nouă versiu­­­­ne, actualizată, a Hărţii de zgomot, pentru că, fără măsuri concrete, documentul rămâne la fel ca studiile de fezabilitate comandate de Pri­mărie fără a fi ulterior utilizate în vreun fel.

De altfel, actualizarea hărţii în sine este consemnată de Direcţia de Mediu a Primăriei ca una dintre prin­cipalele activităţi întreprinse anual pe linie de combatere a poluării fo­nice. În rest, Direcţia de Mediu mai spune în raportul anual că “îm­preună cu Direcţia Poliţia Comunitară, s-au organizat acţiuni de verificare a agenţilor economici, a celor care prestează servicii către populaţie, asociaţii de proprietari şi persoane fizice care, prin activitatea pe care o desfăşoară, produc poluarea fonică a mediului urban (baruri, cluburi, restaurante, agenţii de pariuri sporti­ve, cantine, supermarket-uri), iar acolo unde situaţia o impunea, s-au luat măsuri în vederea remedierii situaţiilor de disconfort”.

Lipsesc însă datele concrete legate de numărul de amenzi date şi numărul acestora. Interesant e că, pentru acest an, principala măsură propusă pentru combaterea poluării fonice a fost tot una scriptică: “Pen­tru anul 2013, Primăria Municipiului Timişoara şi-a propus să elaboreze «Planurile de acţiune pentru reduce­rea zgomotului», ce prevăd măsurile pentru reducerea zgomotului am­biental, în special în zonele unde există depăşiri semnificative, în scopul protejării sănătăţii umane şi a conservării zonelor liniştite.”

Traficul rutier şi manelele, ameninţări pentru urechile timişorenilor

Garda de Mediu spune că, raportat la Timişoara, dar şi la judeţ, traficul rutier continuă să rămână principala sursă de poluare fonică.

“Aceste hărţi de zgomot care sunt întocmite vor fi folosite în planuri de ac­ţiune, în cazul în care se constată depă­şiri semnificative ale nivelelor maxime admise de zgomot. În Timişoara şi în judeţ traficul rutier continuă să rămână principala sursă de zgomot. Anul acesta am avut însă şi numeroase sesizări legate de zgomotul produs pe timp de noapte de diverse localuri, problema fiind una care ţine şi de bunul simţ. În ceea ce priveşte poluarea fonică indus­tria­lă, pot spune că principalele unităţi economice s-au conformat la limitele de zgomot impuse”, declară Mariana Lorinczi, comisar-şef al Gărzii de Me­diu Timiş.

Problemele Timişoarei, cauzate de numărul mare de maşini care poluează fonic mediul înconjurător, sunt confir­ma­te şi de rapoartele Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Timişoara. Potrivit acestora, ultimele măsurători de zgomot efectuate în principalele inter­secţii din oraş au arătat valori mult peste limita admisă, cea mai critică perioadă a zilei, din punct de vedere al zgomotului, fiind dimineaţa, între orele 10 şi 12.

Depăşiri de zgomot au fost în­re­gistrate pe strada Avram Imbroane, rezultatele indicând o valoare de 66,9 de decibeli faţă de 65,0 decibeli, cât este valoarea admisă. O depăşire a nivelului de zgomot s-a înregistrat şi pe Calea Moşniţei – 65,1 decibeli valoare mă­surată, faţă de 65 de decibeli, valoare admisă. Au mai fost înregistrate depăşiri pe Calea Lugojului, cu 58,2 decibeli faţă de 50 valoarea admisă. Măsurători de zgomot au fost efectuate şi la Sânnicolau Mare, înregistrându-se depăşiri cu 76,2 decibeli faţă de 65 de decibeli, valoarea admisă, în timp ce datele înregistrate la Ghiroda se apropie şi ele de valori periculoase, cu 62,5 decibeli, faţă de 65, valoarea admisă în zona respectivă, se mai arată în rapoartele lunare ale A.R.P.M. Timiş.

Print Friendly, PDF & Email