Deşi probabil că sunt destule chestiuni administrative mai presante la nivel judeţean, Consiliul Judeţean Timiş intenţionează să facă în perioada următoare demersurile necesare pentru realizarea unui brand economic al judeţului Timiş. Propunând în acest sens şi un proiect pentru următoarea şedinţă de plen.

Defilăm tot cu mărcile de dinainte de 1989

Pentru viitoarea şedinţă de plan a Consiliului Judeţean Timiş, consilierii vor avea în faţă un proiect de hotărâre prin care administraţia judeţeană vrea să facă primele demersuri pentru realizarea unui brand economic al Timişului.

De ce ar avea nevoie Timişul de un asemenea concept? „Scopul principal pentru realizarea unei brand îl reprezintă creşterea vizibilităţii entităţii, respectiv oraş, judeţ, regiune, etc. şi, implicit, dezvoltarea acesteia, în condiţiile actuale de globalizare. Noţiunea de branding provine din zona mediului de afaceri şi marketing, având rolul de a consolida şi îmbunătăţii vizibilitatea unei entităţi, în cazul de faţă, judeţul Timiş. Un brand economic competitiv reprezintă un instrument esenţial pentru menţinerea şi îmbunătăţirea identităţii şi notorietăţii unui judeţ, în scopul creării unui climat favorabil atragerii şi dezvoltării de investiţii, precum şi pentru completarea forţei de muncă aflată în deficit, în diverse domenii de activitate” este explicaţia lungă şi tehnică a CJ Timiş, Care omite, însă, să precizeze de ce investitorii ar fi mai atraşi de un judeţ cu brand, decât de unul fără – ştiut fiind faptul că sunt interesaţi de cu totul alte aspecte – de la preţuri ale terenurilor, clădirilor sau forţei de muncă, până la uşurinţa cu care se pot obţine documentaţiile necesare demarării unei afaceri.

Mai interesant este faptul că, pentru a întări argumentaţia, CJ Timiş pomeneşte branduri recunoscute precum Dermatina, acestea fiind considerate „foarte vizibile şi intrinsec ataşate de judeţul Timiş, ca şi imagine.”

Dermatina, e adevărat, se numără, alături de Kandia sau Fructus, printre reperele industriei timişorene antedecembriste, fiind, zeci de ani, mărci foarte cunoscute şi apreciate. Fabrica producea radiere pentru şcolari, mase plastice – feţe de masă şi prelate, mănuşi electroizolante, petroliere şi chirurgicale, biberoane, furtune şi covoraşe pentru spitale, etichete şi autocolante. Nu sunt produse de care piaţa să nu mai aibă nevoie. Dermatina a fost înfiinţată în anul 1934, având ca obiect de activitate fabricarea de materiale de şlefuit pe suport. În 1954, întreprinderea a adaptat utilajele pentru fabricarea pielii artificiale. De-a lungul anilor, gama s-a diversificat, producându-se înlocuitori de piele pentru marochinărie şi tapiţerie. Fabrica Dermatina a dispărut de pe harta obiectivelor economice, oficial, în anul 2007.

Aşadar, cum s-ar putea clădi brand-ul economic al Timişului în jurul unei mărci îngropate chiar cu aportul direct al unor reprezentanţi ai partidului reprezentat azi de conducerea CJ Timiş?

„Să mai încerci să readuci în discuţie acum fostele mărci industriale de renume ale Timişoarei, pierdute pe parcurs e inutil şi tardiv. Cam tot ce era valoros din punct de vedere economic, industrial, în Timişoara de dinainte de 1989 s-a distrus acum. S-a spus că nu ne vindem ţara, dar am dat-o pe gratis. În numele privatizării şi al încurajării investiţiilor străine, s-a greşit enorm inclusiv în administraţia timişeană, pierzându-se aceste mărci de renume, iar sindicatele au partea lor de vină”, este de părere Aurel Mihuţ, reprezentant al Uniunii Generale a Sindicatelor din România.

O imagine idilică

Dincolo de menţionarea unor mărci dispărute, pledoaria CJ Timiş pentru brand-ul economic al judeţului construieşte o imagine idilică a economiei timişene, menţionând că, „privit în ansamblu, judeţul Timiş este destinaţia preferată de afaceri pentru o serie întreagă de mari investitori străini, reprezentând cel mai important centru de afaceri al regiunii de Vest. În ceea ce priveşte recunoaşterea naţională şi internaţională a unor branduri din judeţul Timiş, excelăm la capitolul industria de automotive, industria IT şi agricultură.”

Până să producă ceva concret, brandul economic al judeţului Timiş va scoate bani din bugetul judeţean, administraţia judeţeană precizând că sumele necesare creării, implementări şi promovării acestuia vor face obiectul aprobării unei hotărâri a CJ Timiş şi se vor suporta din bugetul propriu al judeţului.