Academia de Studii Economice muşamalizează o ilegalitate într-un dosar de concurs la Catedra UNESCO, printr-o altă ilegalitate

Sursă foto: Wikipedia

O candidată câştigă un post de conferenţiar universitar pe perioadă nedeterminată la Catedra UNESCO a Academiei de Studii Economice din Bucureşti – unde va preda şi Etică și integritate academică – inserând în dosarul de concurs şi o lucrare care aparţine altei persoane. Rectorul şi Senatul ASE nu numai că ignoră problema, care ar fi trebuit să ducă la respingerea dosarului, ci practic muşamalizează ilegalitatea printr-o alta, acceptând modificarea, în timpul concursului, a informaţiilor din dosarul de concurs.

 

Indicii de fals în declaraţii într-un dosar de concurs

Scriam, în urmă cu câteva zile despre un concurs, cu indicii de fals în declaraţii, organizat de Academia de Ştiinţe Economice din Bucureşti pentru ocuparea, pe perioadă nederminată, a unui post de conferenţiar la Catedra UNESCO, de la Facultatea de Administrarea Afacerilor, cu Predare în Limbi Străine. Concurs la care s-a prezentat o singură candidată, Mireille Rădoi, directorul Bibliotecii Centrale Universitare Bucureşti. Problemele din dosarul de concurs au fost nu doar ignorate şi de comisia de concurs, şi de conducerea universităţii, ci, mai mult, s-a recurs la o ilegalitate pentru muşamalizarea lor.

Pentru reamintire, în fişa de verificare a îndeplinirii standardelor pentru ocuparea postului de conferenţiar universitar publicat în Monitorul Oficial, partea a III-a, nr. 782 din 24.11.2020, depusă de Mireille Rădoi a apărut o lucrare care este a altcuiva. Un articol semnat „M. Rădoi”: Explanatory theories and models of substance use – an analysis from the perspective of building intervention models, Fourth International Conference Psyho-Social Perspectives in the Quasi-Coercitive Treatment of Offenders: Social Control and Vulnerable Groups (Specto, 2013), pag. 489-493, al cărui autor este însă Mihaela Rădoi, de la Departamentul de Sociologie şi Asistenţă Socială al Facultăţii de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice din cadrul Universităţii “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.

O altă neconcordanţă apărea în lista de lucrări depusă la dosar, unde Mireille Rădoi se prezintă drept coordonator al volumului la Eroinele României Mari. Destine din linia întâi (Bucureşti, Editura Muzeul Literaturii Române, 2018, ISBN 978-973-167-450-6), al cărei coordonator ştiinţific este însă prof. univ. dr. Adina Berciu Drăghicescu. Lucrarea a fost scrisă în cadrul proiectului omonim lansat la inițiativa Fundației Universitare „Carol I”, în parteneriat cu Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” și cu Arhivele Naționale ale României.

În plus, în CV-ul depus la dosar este menţionată, la secţiunea Participare conferinţe internaţionale, o lucrare despre care angajaţi ai BCUB afirmă că este scrisă de unii dintre ei, nu de Mireille Rădoi. Este vorba despre Security and Digital Literacy, prezentată la a 58-a Convenţie Anuală a ISA – International Studies Association, care a avut loc în 22-25 februarie 2017, în SUA, la Baltimore.

 

Mireille Rădoi evită un răspuns clar

Mireille Rădoi. Foto: Agerpres

Deşi înainte de publicarea articolului precedent îi solicitasem şi lui Mireille Rădoi punctul de vedere în privinţa acestei situaţii – întrebând-o cum comentează faptul că în fişa de verificare menţionează un articol care nu este al său, de ce în CV-ul depus la dosar îşi asumă calitatea de coordonator al volumului Eroinele României Mari.., deşi nu este, şi cum comentează afirmaţia unor angajaţi ai instituţiei pe care o conduce potrivit cărora una dintre lucrările menţionate în CV ar fi scrisă de angajaţi ai BCUB –, răspunsul a venit după publicarea articolului – întâmplător, imediat după şedinţa de Senat a ASE, care a validat concursul –, motivând că a descoperit mailul târziu, întrucât a fost direcţionat în secţiunea Spam.

În răspunsul pe care mi l-a trimis, Mireille Rădoi nu aduce însă clarificări în privinţa întrebărilor adresate punctual. În schimb, mi-a transmis că şi-ar dori să știe mai multe despre „informațiile specifice pe care publicul tău așteaptă să le afle și chiar să dezvoltăm o abordare sistematică legată de etica și integritatea academică, valori de referință, fundamentale pentru formarea unor intelectuali onești, cărora să le fie străine practici precum plagiatul, de orice fel, discriminarea sau hărțuirea. Pentru că, într-adevăr, puterea a cincea ar putea fi cea a publicului informat! Prin urmare, nu pot decât să salut acest demers jurnalistic. Dar, deoarece o solicitare adresată personal nu face obiectul Legii 544/2001 (care se aplică instituțional conform unei Proceduri Operaționale), nu e nevoie să invocăm o lege pentru a rezolva împreună probleme de interes pentru public.” Menţionându-mi că sesizarea a pornit de la nemulţumirea unei angajate a BCUB – informaţie irelevantă în context.

 

Preşedinte Comisie de concurs: „Am sesizat eroarea materială în timpul concursului şi am eliminat articolul din fişă”

Tănase Stamule. Sursă foto: FABIZ

Înainte de validarea concursului de către Senatul Universităţii şi înainte de a primi răspunsul solicitat şi conducerii ASE, l-am întrebat pe preşedintele Comisiei de Concurs, conferenţiar Tănase Stamule, care este şi decanul Facultăţii de Administrarea Afacerilor, cu Predare în Limbi Străine, cum comentează această situaţie. Iată ce răspundea:

Noi am sesizat această eroare materială în timpul concursului, înainte de prelegere, şi am eliminat articolul din fişă. Acel articol nu influenţa punctajul, pentru că doamna avea nevoie de două articole. Am trimis toate informaţiile către Rectorat şi o să vi se răspundă.” L-am întrebat cum poate fi însuşirea lucrării altcuiva catalogată drept „eroare materială”, în condiţiile în care candidata a dat şi o declaraţie pe proprie răspundere în privinţa autenticităţii actelor depuse la dosar. „O să primiţi un răspuns din partea Rectoratului, conform procedurii”. Am insistat, întrebând dacă la dosar există acea declaraţie pe proprie răspundere cerută de lege. „O să primiţi un răspuns în scris din partea Departamentului Juridic al ASE”.

În cazul descoperirii unei situaţii de genul acesta în dosarul de concurs al unui candidat, opţiunea legală pe care comisia de concurs ar fi avut-io ar fi fost să respingă dosarul, nu să facă modificări în el, iar asta după avizul de legalitate; acest lucru echivalează cu un act de complicitate pentru muşamalizarea unei declaraţii pe proprie răspundere date în fals.

De reamintit, în context, este şi componenţa comisiei de concurs:

  • Conf. univ. dr. Tănase Stamule – Facultatea de Administrarea Afacerilor, cu Predare în Limbi Străine, ASE;
  • Prof. univ. dr. Magdalena Iordache-Platiş – Universitatea Bucureşti;
  • Prof. univ. dr. Liviu Mihăescu – Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu;
  • Prof. univ. dr. Cristi-Marcel Spulbăr – Universitatea din Craiova;
  • Conf. univ. dr. Anca Bogdan – Facultatea de Administrarea Afacerilor, cu Predare în Limbi Străine, ASE;
  • Prof. univ. dr. Silvia Florea (membru supleant) – Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu;
  • Prof. univ. dr. Violeta-Mihaela Dincă (membru supleant) – directorul Catedrei UNESCO din cadrul Facultăţii de Administrarea Afacerilor, cu Predare în Limbi Străine, ASE.

 

Dosar de concurs modificat, ilegal, după primirea avizului de legalitate

Nicolae Istudor. Sursă foto: ASE

Între timp, săptămâna trecută, s-a întrunit Senatul ASE care însă nu a sesizat nicio neregulă şi, prin urmare, a validat concursul. Adică, un post de conferenţiar pe perioadă nedeterminată pentru un candidat care şi-a trecut în CV şi în dosarul de concurs lucrări care nu îi aparţin şi care va preda, printre altele Etică şi integritate academică, domeniu pentru care nu o recomandă nici studiile, nici experienţa, nici CV-ul…

Iată ce transmite, la începutul acestei săptămâni, rectorul ASE, profesorul Nicolae Istudor, după ce îl întrebasem cum comentează situaţia şi ce măsuri va dispune.

„Lucrarea «Explanatory theories and models…» apare în indexarea WoS cu autor «M. Rădoi», fapt ce a condus la o eroare materială din partea candidatei, care a inclus-o în lista de lucrări, şi la imposibilitatea comisiei care a verificat îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 8(3) lit. b) şi c) din Metodologia de concurs pentru ocuparea posturilor didactice vacante din cadrul Academiei de Studi Economice din Bucureşti, de a identifica eroarea.

Lucrarea în cauză face parte, alături de alte 8 articole, din categoria publicaţiilor incluse de doamna Mireille Rădoi în fişa de verificare, (…) publicaţii care pot contribui în limita a 0,1875 puncte la calcularea punctajului acordat conform art. 20, alin. 1, lit. b, din Metodologia de concurs pentru ocuparea posturilor didactice vacante din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti.

Având în vedere că eroarea materială strecurată în Fişa de verificare (…) a fost sesizată de către candidată, comisiei de concurs, încă de la data desfăşurării probelor de concurs (26.01.2021) comisia a procedat la recalcularea punctajului iniţial menţionat de candidată (de la 0,8754 puncte la 0,7754 puncte).

Precizăm că recalcularea punctajului de către comisia de concurs (…) nu influenţează rezultatul final al concursului. Punctajul maxim prevăzut de Metodologia de concurs… este limitat la 0,1875 puncte (pentru indicatorul în cauză).”

Recapitulând şi sumarizând: din punctul de vedere al rectorului şi al Senatului ASE, nu este nicio problemă dacă în dosarul de concurs al unui candidat apare menţionată, pe proprie răspundere, lucrarea altcuiva; comisia, transmit aceştia, nu a avut cum să identifice eroarea, de parcă responsabilitatea unei comisii de concurs este să numere filele din dosar. Din punctul de vedere al rectorului şi al Senatului ASE nu este o problemă nici dacă, contrar legii, în timpul concursului se aduc modificări la documentele din dosarul de concurs, pentru a favoriza un candidat sau a muşamaliza o ilegalitate.

Dacă în privinţa „erorii materiale”, între rectorul ASE şi preşedintele Comisiei de concurs, respectiv decanul facultăţii în cadrul căreia a fost scos la concurs postul, pare să fi existat consens înainte de şedinţa Senatului, ulterior pare să fi apărut un scurt-circuit: dacă  Tănase Stamule îmi declara, înaintea şedinţei de Senat, că „noi (adică cei din comisia de concurs – n.r.) am sesizat această eroare materială în timpul concursului, înainte de prelegere, şi am eliminat articolul din fişă, după şedinţa de Senat, rectorul Nicolae Istudor transmite că „eroarea materială” „a fost sesizată de către candidată”.

Ceea ce nu menţionează nici unul, nici celălalt este baza legală în care comisia de concurs poate modifica, din proprie iniţiativă sau la instigarea unui candidat, documentele dintr-un dosar de concurs, în timpul desfăşurării concursului, după ce dosarul a primit aviz de legalitate. Informaţii pentru a căror veridicitate candidatul dă declaraţie pe proprie răspundere.

 

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, încă in silenzio stampa

Sorin Cîmpeanu. Sursă foto: Facebook / Sorin Cîmpeanu

La începutul lunii februarie i-am solicitat şi ministrului Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, să comunice ce măsuri va lua pentru soluţionarea acestei situaţii care îi fusese adusă la cunoştinţă, printr-o scrisoare deschisă, de o angajată a Bibliotecii Centrale Universitare Bucureşti, care îi reclamase „o tentativă de fraudare a unui concurs organizat de ASE”. Ministerul mi-a comunicat că are nevoie, nu e clar pentru ce, de 30 de zile pentru a-mi răspunde.

Poate că Sorin Cîmpeanu este într-o situaţie cumva… delicată, fiind preşedinte al Agenţiei Universitare a Fancofoniei (AUF) care are, din 1 octombrie 2020, un protocol de colaborare cu Biblioteca Centrală Universitară Bucureşti, condusă de Mireille Rădoi, protocol prin care BCUB pune gratuit la dispoziţie AUF un spaţiu de circa 150 mp. Întâmplător, Catedra UNESCO – unde a fost scos la concurs acest post de conferenţiar în noiembrie 2020, este tot catedră francofonă.

Sau poate că este într-o situaţia delicată prin prisma raporturilor pe care le are cu candidata. Sorin Cîmpeanu este menţionat în CV-ul lui Mireille Rădoi, depus în dosarul de concurs de la ASE, ca primă persoană care – în calitate de rector al Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti –, poate oferi referinţe despre ea; nu e clar în ce calitate o poate face, întrucât Mireille Rădoi nu i-a fost nici studentă, nici doctorandă (ca o informaţie suplimentară, teza acesteia de doctorat face obiectul unei sesizări de plagiat de dată foarte recentă ajunsă, via UEFISCDI, la CNATDCU), nici proiecte comune pe linie de ştiinţe agronomice sau medicină veterinară…

Vizita reprezentanților Agenției Universitare a Francofoniei la Biblioteca Centrală Universitară Bucureşti, în centru – Sorin Cîmpeanu şi Mireille Rădoi. Foto BCUB

Profesor Marian Popescu: „Este o încălcare a regimului actelor”

Marian Popescu. Foto: Arhivă personală

L-am întrebat pe profesorul universitar Marian Popescu, expert în combaterea fraudei și plagiatului academic, membru al Biroului Institutului de Cercetare a Fraudei și Plagiatului Academic, Geneva, ce se putea face într-o astfel de situaţie şi nu s-a făcut şi cum poate fi interpretată decizia Senatului ASE şi cea a Comisiei de concurs de a aduce modificări într-un dosar de concurs, după ce s-a dat avizul de legalitate. Redăm mai jos, integral, opinia sa:

Pentru cineva care participă și câștigă un concurs pe post didactic de conferențiar, și pentru disciplinele «Etică și Integritate Academică» și «Redactarea lucrărilor științifice», neregularități apărute în dosarul de concurs, dar și «antecedente», precum girarea științifică, în 2015, a două lucrări «scrise» în detenție de către un condamnat (Mireille Rădoi figurează pe lista Ministerului Justiţiei privind operele ştiinţifice scrise în puşcărie, ca fiind coordonator al unor volume semnate de Dorinel Mucea, fost adjunct al şefului Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie, fost consilier economic la Ambasada României din Turcia, înainte de 1989, condamnat pentru constituire de grup infracţional organizat – n.r.), sunt semnale care ar fi trebuit să pună în gardă ASE, organizatorul concursului pentru conferențiar.

Faptul că în CV-ul academic al candidatei apare un articol științific care nu îi aparține, similitudinea de nume fiind izbitoare cu autoarea reală a acelui articol, a fost considerat o «eroare materială» de către comisia de concurs. Cum așa? Candidata, admițând că și-a făcut singură CV-ul, nu a realizat că acel articol n-are nicio legătură cu pregătirea sa? Și a mai și semnat pe propria răspundere! Dar faptul că președintele comisiei de concurs spune, citat fiind de dumneavoastră, că și-au dat seama de eroarea asta materială și cu de la sine putere au șters din CV, indică o încălcare a regimului actelor. Nu comentez profilul candidatei în relație cu competențele postului.

Incidentul de la ASE dezvăluie una dintre vulnerabilitățile mediului academic, nu numai la noi: un dosar de concurs primește «avizul de legalitate», dar aproape nimeni nu mai verifică dacă publicațiile, participările la conferințe, calitatea de coordonator de volum colectiv etc. sunt reale. Mergem, desigur, pe încredere, dar prudența e necesară mai ales când există (dar există?) dubii morale.

Consecventă, recenta conferențiară de la ASE nu răspunde la întrebările dumneavoastră directe, ci – cum să nu zâmbești?! – afirmă că își dorește, onestă, desigur, «chiar să dezvoltăm o abordare sistematică legată de etica și integritatea academică, valori de referință, fundamentale pentru formarea unor intelectuali onești.»  E cunoscută tehnică de schimbare a planului problemei: mă extrag din acel plan și proiectez problema ca fiind una la care putem contribui toți. Pentru domeniul eticii e un exercițiu absolut revelator de escamotare a problemei.

Dar o altă vulnerabilitate privește concursul pe post didactic în situația în care instituția își dorește neapărat pe cineva, indiferent dacă persoana răspunde cerințelor, are competențele respective. Mediul academic sesizează, de multe ori, favoritismul instituției, fapt care poate descuraja participarea onestă, de bună-credință la concursul pe post didactic.

Print Friendly, PDF & Email