CNADNR va plăti peste unu milion de euro, cu TVA, pentru servicii de pază a patrimoniului a 183 de kilometri de autostradă, mare parte în zona de vest a ţării, pe o perioadă de un an, în cadrul a şase contracte atribuite în perioada 30 iulie – 6 august, anunţă Mediafax. Printre cei care vor asigura aceste servicii se numără două firme din Timişoara, ale unor membri PSD.
Serviciile pentru lotul 2 al autostrăzii Orăştie – Sibiu, în lungime de 19,8 km, au fost adjudecate de firma Axis Security, în baza unui contract de 546.799 de lei. Pentru primul lot al acestei autostrăzi, de 22,2 km, a fost selectată firma WBC Box Guard, care va încasa 550.566 de lei. Potrivit Mediafax, WBC Box Guard a mai câştigat alte două contracte, pentru paza patrimoniului pe Deva – Orăştie (34,6 km), în valoare de 640.969 de lei, respectiv pentru Lugoj – Deva lot 1 (27,7 km) şi drum de legătură cu profil de autostradă (10,5 km), care îi va genera încasări de 794.619 lei.
Contractele pentru Nădlac – Arad şi drum de legătură lot 2 (16,6 km), respectiv pentru Timişoara – Lugoj lot 1 (9,5 km), Arad – Timişoara (32,2 km) şi varianta de ocolire a municipiului Arad (10 km) au fost atribuite către RAO Security, o firmă care a mai primit şi în trecut contracte de la DRDP Timişoara. Firma de pază va primi 706.143 lei pentru primul acord şi 1,29 milioane lei pentru al doilea. Sumele aferente contractelor nu includ TVA.
Primele două loturi ale autostrăzii Orăştie – Sibiu, primul lot Lugoj – Deva şi tronsonul 2 de la Deva – Orăştie (Simeria – Orăştie) au fost inaugurate anul trecut, primul lot Timişoara – Lugoj şi varianta de ocolire a municipiului Arad au fost deschise în 2012, iar Arad – Timişoara a fost finalizată în 2011.
Contractul pentru lotul 2 al autostrăzii Nădlac – Arad a fost reziliat de CNADNR în vara anului trecut, deşi era aproape de finalizare, din cauza falimentului constructorului austriac Alpine Bau. Valoarea estimată a acordurilor a fost de 7,2 milioane lei, adică 1,6 millioane euro, cu TVA.
Paza urmează să fie asigurată fără întrerupere, modul de organizare şi schimburile fiind decise de prestatori.
Potrivit datelor din caietele de sarcini, CNADNR solicită pentru fiecare tronson de autostradă până la trei echipaje mobile, cât şi posturi fixe, în unele cazuri. Serviciile ar urma să fie asigurate de 40 de posturi, dintre care 22 pentru agenţi de pază şi 18 pentru şoferi. Pentru patrulare, echipajele vor fi formate din două persoane (conducător auto şi agent de pază), iar paza fixă va fi asigurată de un singur agent. Firmele de profil vor trebui să prevină furturile sau deteriorările, precum şi depozitarea gunoaielor pe autostradă şi în zonele de siguranţă.
Acordurile au fost adjudecate prin licitaţie deschisă şi vor fi finanţate de CNADNR din fonduri proprii.
Potrivit debanat.ro, WBC Box Guard aparţine unui fin al deputatului PSD Gheorghe Ciobanu, iar RAO Security are ca acţionar un consilier local PSD, Ramona Olteanu. Şi aceasta, mai spune debanat.ro, apropiată de Gheorghe Ciobanu, „cu care se pare că nu mai are o legătură foarte strânsă. Motivul – afirmă mai multe surse – este chiar faptul că deputatul şi-a mai legat o firmă (Box Guard) la conducta cu bani a CNADR. Ramona Olteanu l-a urmat pe Ciobanu în PSD în primăvara anului 2012, după un mai lung stadiu în PDL”. Cel supranumit „Ghiţă Vamă” a fost primit în PSD chiar de Victor Ponta, care a venit special la Timişoara pentru a-i înmâna carnetul de partid. Se întâmpla în hotelul Delpack, proprietatea deputatului, cu puţine zile înaintea căderii Guvernului Ungureanu şi venirea USL la putere.
RAO Security, la al doilea contract, anteriorul fiind atribuit fără licitaţie
TIMPOLIS scria, în vara anului trecut, că1.499.011,20 lei + TVA a fost valoarea unui contract pe care Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Timişoara l-a încheiat în 2012, pe un an, cu RAO Security. Era o premieră în cazul acestei instituţii. Pentru „pază patrimoniu prin patrulare pe autostrada A1, tronsoane. Varianta de ocolire a municipiului Arad km 535 + 986 – km 548 + 236 şi Autostrada Timişoara – Lugoj lot 1 km 494 + 236 – km 503 + 736”.
Poate vă întrebaţi ce bunuri are de apărat DRDP Timişoara de a apelat la pază privată? Şi noi am avut nelămuriri, astfel că am cerut un punct de vedere conducerii acestei instituţii. Întrebând ce patrimoniu are DRDP Timişoara pe şoseaua de centură a Aradului şi pe primul tronson dat în folosinţă din autostrada Timişoara – Lugoj, pentru a necesita asigurarea de pază? „Împrejmuiri cu plasă de sârmă fixată pe stâlpi metalici, parapeţi metalici zincaţi, amplasaţi pe zona mediană, pe acostamentele autostrăzii sau pe bretelele nodurilor rutiere, pe care sunt instalaţi fluturaşi reflectorizanţi, semnalizare verticală (indicatoare rutiere, panouri, stâlpi susţinere, console, portale etc.) instalate de-a lungul autostrăzii şi la nodurile rutiere, poduri şi pasaje pe autostradă, pasaje peste autostradă, şanţuri pereate, bazine decantoare, separatoare de grăsimi, stâlpi de dirijare montaţi pe acostamente, borne kilometrice, plantaţii rutiere, partea carosabilă a căilor de rulare, benzile de staţionare şi nodurile rutiere, zonă de servicii şi parcare, echipamente ale sistemului de monitorizare şi informare asupra traficului, cum ar fi panouri cu mesaje variabile, camere video, gard metalic, staţii meteo, staţii de contorizare a traficului şi panouri antiorbire”. Acesta a fost răspunsul DRDP Timişoara. Cum să se poate fura un pod, un pasaj, un şanţ, o plantaţie rutieră sau zona de servicii şi parcare, ca să determine DRDP Timişoara să-şi ia măsuri de precauţie, nu am înţeles.
Am întrebat, de asemenea, care sunt motivele care au stat la baza concluziei că este nevoie de pază pe aceste tronsoane de şosea, şi nu pe altele, dat fiind că, până la semnarea contractului cu RAO Security, DRDP Timişoara nu avusese încheiate contracte similare? „Aceste sectoare de autostradă au în componenţă mai multe elemente de patrimoniu cu o valoare mult mai mare decât cele ale unui drum naţional, elemente ce au un rol important în desfăşurarea în condiţii de siguranţă a traficului rutier. Prin urmare, pentru protejarea împotriva furturilor şi distrugerilor acestor elemente, care ar putea afecta siguranţa traficului, a fost necesară contractarea unor servicii de pază”, ni s-a răspuns.
Mult limbaj de lemn, puţine clarificări
Partea mai interesantă a acestui contract au reprezentat-o criteriile de selecţie care au precedat semnarea acestui act a cărui valoare depăşeşte 333.000 de euro + TVA? Întrebarea noastră viza un răspuns ferm din partea DRDP Timişoara, gen licitaţie publică, achiziţie directă. Ni s-a răspuns, însă, altceva. Criteriile de calificare şi de selecţie „minime” solicitate de autoritatea contractantă, ne comunica Ioan Ambruş, pe atunci, directorul regional al DRDP Timişoara, au fost capacitatea personală a ofertantului, capacitatea de exercitare a activităţii profesionale, capacitatea economică şi financiară, capacitatea tehnică şi/sau profesională şi standardele de asigurare a calităţii.
După care ni se detaliază ce presupune fiecare dintre aceste criterii. La o lectură a acestora, unele păreau citate din lege, altele, însă, ofereau detalii chiar interesante, la care nu-ţi dai seama cum a ajuns autoritatea contractantă, respectiv DRDP Timişoara.
Capacitatea personală a ofertantului a fost stabilită prin certificatul de atestare fiscală privind îndeplinirea condiţiilor de plată a impozitelor şi taxelor locale şi a altor venituri la bugetul de stat şi de certificatul de atestare fiscală emis de ANF. Capacitatea de exercitare a activităţii profesionale a fost dovedită printr-un certificat constatator emis de ORC Timiş, din care rezultă că ofertantul are ca obiect de activitate „prestarea de servicii solicitate în Fişa de date” (nu se specifică, însă, care sunt acestea) şi licenţa de funcţionare eliberată de Poliţie. În privinţa capacităţii economice şi financiare, DRDP Timişoara a avut pretenţia ca media cifrei de afaceri globale pe ultimii trei ani să fi fost de minimum 3.500.000 de lei.
Printre criteriile care duceau la îndeplinirea capacităţii tehnice şi/sau profesionale sunt câteva care atrag atenţia. De exemplu, dovada că ofertantul a prestat în ultimii trei ani un contract de servicii similare în care participarea sa să fi fost în valoare de, nici mai mult, nici mai puţin, minimum 525.810 lei fără TVA. Cum s-o fi ajuns la cifra aceasta şi de ce s-o fi luat o cifră rotundă, nu ni s-a explicat. Sau un alt exemplu constă în solicitarea DRDP Timişoara ca ofertantul să dispună, pe lângă agenţi calificaţi ca agenţi de pază şi personal de conducere calificat în domeniul pazei şi avizat de IGPR, de, iarăşi, nici mai mult, nici mai puţin, de „opt agenţi de securitate absolvenţi de studii medii cu diplomă de bacalaureat, opt agenţi de securitate cu permis auto de cel puţin un an şi opt agenţi de pază care să îndeplinească condiţiile stipulate de Legea nr. 295/28 iunie 2004, privind regimul armelor şi muniţiilor”.
Nu s-a răsuns cu „da” sau „nu” la întrebarea „A existat licitaţie?”
Am insistat, însă, şi am întrebat: Dacă a existat licitaţie, unde a fost anunţată, cine s-a înscris şi pe ce motive a fost desemnată RAO Security? Iată şi răspunsul. Ambiguu. „Procedura de achiziţie publică a fost organizată în conformitate cu art. 16 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 34/2006, privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările şi completările ulterioare (servicii din categoria celor incluse în Anexa 2B)”. Să înţelegem că nu a existat licitaţie? Din răspunsul DRDP Timişoata nu rezulta că ar fi fost organizată. Era greu de răspuns clar. Şi mai eficient, citând paragrafe de lege.
Fără a afla unde a fost anunţată intenţia DRDP Timişoara de a achiziţiona aceste servicii, am aflat, totuşi, că au mai fost doi agenţi economici interesaţi: SC Securritech Group SRL Bucureşti şi SC SPI Security SRL Timişoara. Câştigătoare a fost desemnată SC RAO Security SRL Chişoda pentru că „a îndeplinit toate criteriile de calificare şi selecţie, respectiv a oferit preţul cel mai scăzut”.
Care sunt motivele care au stat la baza concluziei că este nevoie de pază pe aceste tronsoane de şosea, şi nu pe altele?, am mai întrebat conducerea DRDP Timişoara. Din răspuns nu a rezultat că ar fi existat un raport al vreunei direcţii din DRDP Timişoara, care să indice clar că respectivele porţiuni de drum ar fi fost ţinta devalizărilor şi, prin urmare, necesită pază. „Aceste sectoare de autostradă au în componenţă mai multe elemente de patrimoniu cu o valoare mult mai mare decât cele ale unui drum naţional, elemente ce au un rol important în desfăşurarea în condiţii de siguranţă a traficului rutier. Prin urmare, pentru protejarea împotriva furturilor şi distrugerilor acestor elemente de patrimoniu, care ar putea afecta siguranţa traficului, a fost necesară contractarea unor servicii de pază”, ne declara fostul director Ioan Ambruş. Cu alte cuvinte, un fel de exces de zel pe bani mulţi. Daţi unei firme selectate într-un mod discutabil.
Ultimele comentarii