Compania Naţională de Drumuri Naţionale şi Autostrăzi vrea să achiziţioneze servicii de pază a patrimoniului pentru 183 de kilometri de autostradă, pe o perioadă de un an, valoarea cumulată a celor şase contracte scoase la licitaţie fiind estimată la 1,6 milioane euro. Printre autostrăzile a căror pază este contractată în prezent se numără şi trei tronsoane din vestul ţării. Este greu de precizat însă, raportat la valoarea mare a contractului, cât de utilă va fi contractarea acestor servicii.

Un contract-mamut

Compania Naţională de Drumuri Naţionale şi Autostrăzi a pregătit 1,6 milioane de euro pentru a proteja autostrăzile de furturi, distrugeri şi gunoaie. Serviciile ar urma să fie asigurate de un număr de 40 de posturi, dintre care 22 pentru agenţi de pază şi 18 pentru şoferi.

Tronsoanele de autostradă vizate sunt Orăştie – Sibiu lot 1 (22,2 km) şi lot 2 (19,8 km), Lugoj – Deva lot 1 (27,7 km) şi drum de legătură cu profil de autostradă (10,5 km), Timişoara – Lugoj lot 1 (9,5 km), Arad – Timişoara (32,2 km), varianta de ocolire a municipiului Arad (10 km), Deva – Orăştie (34,6 km), Nădlac – Arad şi drum de legătură lot 2 (16,6 km).

Primele două loturi ale Autostrăzii Orăştie – Sibiu, primul lot Lugoj – Deva şi tronsonul 2 de la Deva – Orăştie (Simeria – Orăştie) au fost inaugurate anul trecut, primul lot Timişoara – Lugoj şi varianta de ocolire a municipiului Arad au fost deschise în 2012, iar Arad – Timişoara a fost finalizată în 2011.

Contractul pentru lotul 2 al autostrăzii Nădlac – Arad a fost reziliat de C.N.A.D.N.R. în vara anului trecut, deşi era aproape de finalizare, din cauza falimentului constructorului austriac Alpine Bau. Paza urmează să fie asigurată fără întrerupere, modul de organizare şi schimburile fiind decise de prestatori.

Potrivit datelor din Caietele de sarcini, CNADNR solicită pentru fiecare tronson de autostradă până la trei echipaje mobile, cât şi posturi fixe, în unele cazuri. Pentru patrulare, echipajele vor fi formate din două persoane (conducător auto şi agent de pază), iar paza fixă va fi asigurată de un singur agent.

Firmele de profil vor trebui să prevină furturile sau deteriorările, precum şi depozitarea gunoaielor pe autostradă şi în zonele de siguranţă. Contractele vor fi atribuite prin licitaţie deschisă, pentru preţul cel mai scăzut, şi vor fi finanţate de CNADNR din veniturile proprii. Ofertele sau cererile de participare pot fi depuse în perioada 19 – 23 iunie.

Şeful Biroului Poliţie Autostrăzi Vest: “Furturile nu sunt raportate”

Subcomisarul Teodor Tudur, şeful Biroului Poliţie Autostrăzi Vest, spune că, în cazul tronsoanelor finalizate de autostradă din vestul ţării, deşi nu s-au semnalat furturi de componente de semnalizare, s-a constatat dispariţia unor porţiuni de plasă sau gard metalic, furate de către hoţii de fier vechi. Cu toate acestea, furturile nu au fost raportate. “Se fură în special gard împrejmuitor. Eu constat că sunt furate bucăţi de plasă, care sunt apoi înlocuite, însă aceste furturi nu sunt raportate. Şi aceasta pentru că reprezentanţii consorţiului Astaldi au deocamdată obligaţia asigurării pazei pe autostrada Arad-Timişoara, şi, probabil, preferă să nu raporteze furturile decât să primească amendă de la noi pentru că nu au asigurat serviciile de pază. Cuantumul amenzii pe care îl putem aplica în acest caz este de 20.000 de lei, şi, de banii aceştia, preferă să înlocuiască ei singuri componentele furate, şi să nu mai raporteze furturile”, spune  Teodor Tudur.

Însă un asemenea comportament poate încuraja hoţii, care nu ajung să mai fie cercetaţi sau urmăriţi penal pentru faptele lor. “Eu aş vrea să se contracteze cât mai repede servicii de pază, pentru că în mod sigur ar descuraja infractorii, prin patrulările făcute. Pe centura Aradului, de când s-a introdus serviciul de pază cu echipe mobile nu s-a mai furat absolut nimic”, precizează şeful Biroului Poliţie Autostrăzi Vest.

În ceea ce priveşte funcţionarea Biroului Poliţie Autostrăzi Vest, în ultima perioadă au apărut informaţii conform cărora şi segmente de autostradă din Timiş s-ar păzi tot cu poliţişti arădeni, lucru anormal, şi din cauza specificului local, şi al consumului de carburant şi uzurii maşinilor echipajelor. Reprezentanţii Biroului Poliţie Autostrăzi Vest infirmă aceste informaţii, şi spun că există suficienţă poliţişti timişeni în această formaţiune, care este o structură independentă. “Faptul că nu ne subordonăm nici Poliţiei Arad şi nici Poliţiei Timiş are avantaje şi dezavantaje. Când ne trebuie ceva, fiecare inspectorat ne trimite le celălalt. Dar când e vorba de merite ale Biroului Poliţie Autostrăzi, fiecare structură judeţeană de Poliţie şi le adjudecă”, ne-a declarat, sub protecţia anonimatului, un reprezentant al Biroului Poliţie Autostrăzi Vest.

Componentele de metal, principala atracţie a hoţilor

Din păcate, pe lângă furturile de pe tronsoanele de cale ferată mai puţin circulate, hoţii de fier vechi par să se fi profilat în ultima perioadă pe tronsoanele de autostradă finalizate sau în construcţie din vestul ţării, de unde se fură cam tot ce se poate valorifica la centrele de fier vechi – de la indicatoare până la bucăţi de balustradă, capace de canal sau garduri din sârmă de împrejmuire. 

Deşi pe segmentele recent date în folosinţă, cum e primul tronson din autostrada Timişoara – Lugoj, Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Timişoara a contractat servicii de pază prin patrulare, există hoţi care îşi sincronizează atacurile în funcţie de intervalele de patrulare ale maşinilor societăţilor de pază şi demontează etapizat parapeţi laterali sau balustrade, scoţând şuruburile, apoi sistemele de prindere de la încheieturi. Cu acest sistem ingenios se pot fura în câteva zile sute de metri pătraţi de tablă pe care Statul poate plăti până la 300 de euro metrul.

În general, se fură componente care pot fi valorificate rapid la societăţile specializate pe preluarea şi prelucrarea fierului vechi, care nu au vreo restricţie legată de achiziţionarea de componente de infrastructură rutieră, aşa cum se întâmplă în cazul segmentelor desprinse de hoţi de pe calea ferată.

De pe autostradă se fură garduri împrejmuitoare, indicatoare sau garduri de protecţie a animalelor sălbatice.

Într-un caiet de sarcini pentru achiziţia de servicii de pază pentru tronsonul 1 al autostrăzii Timişoara – Lugoj, Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Timişoara enumera elementele de interes pentru hoţii de autostradă: împrejmuirea din plasă de sârmă, de 1,5 metri, fixată pe stâlpi metalici, parapeţii metalici zincaţi, de pe zona mediană, acostamentele autostrăzii sau bretelele nodurilor rutiere, indicatoarele rutiere, stâlpii de susţinere, consolele, parapeţii podurilor şi pasajelor, elementele prefabricate de la şanţuri şi separatoarele de grăsimi, stâlpii de dirijare, bornele kilometrice, panourile anti-orbire şi chiar echipamentele sistemului de monitorizare şi informare asupra traficului – de la camere video până la staţii meteo.De altfel, încă din stadiul de construcţie, anumite tronsoane de autostradă din vestul ţării au fost marcate de furturi organizate şi repetate. Pe primul tronson al autostrăzii Lugoj – Deva, dat recent în circulaţie, hoţii au furat, în perioada de construcţie, porţiuni întregi din gardul de protecţie. Nu doar componentele metalice au captat interesul hoţilor. Poliţiştii din Belinţ, de exemplu, au avut mult de furcă cu hoţii care furau combustibil din vehiculele care erau folosite la construcţia aceleiaşi autostrăzi Lugoj – Deva. Oamenii legii au prins în flagrant localnici în timp ce furau motorină din rezervoarele unor excavatoare parcate pe şantier, aparţinând societăţii care efectuează lucrări de construcţie a autostrăzii. La o singură lovitură de acest fel s-au furat pes­te 150 de litri de motorină. O surpriză la aceste razii a fost constatarea că printre hoţi se găsea şi un angajat al firmei care lucra la autostradă.

Şi, în continuare, hoţii au “front de lucru”, din cauza investiţiilor făcute adesea fără o analiză riguroasă a oportunităţii acestora. De exemplu, deşi primul tronson al Autostrăzii Lugoj – Deva, în lungime de 27 de kilometri, a fost deschis circulaţiei la începutul anului, lucrările fiind finalizate cu nouă luni mai târziu decât termenul stabilit, şi, cu toate că fost obţinut şi avizul de mediu pentru această lucrare, Guvernul a anunţat că pentru acest tronson vor costa “vreo 30 de milioane de euro subtraversările pentru urşi”.

Premierul Victor Ponta spunea în acest sens că porţiunile de autostradă, finanţate din fonduri U.E., nu pot fi date în folosinţă dacă nu au aviz de mediu, care nu se acordă dacă nu s-a luat în calcul proiectarea unei subtraversări ecologice pentru urşi.“Nu reuşim să semnăm, pe bani europeni, un tronson de autostradă în regiunea Deva, pentru că n-am făcut subtraversarea pentru urşi. Probabil că pare comic, dar nu e nimic comic în chestia asta. Nu avem avizul de mediu pentru că trebuie să facem o subtraversare ecologică pentru urşi. Iubesc urşii, iubesc toate animalele, dar trebuie să facem şi autostrăzi, ca oamenii să trăiască în ţara asta, să nu mai moară pe drumuri în accidente de maşină, să putem să ne dezvoltăm economic, să facem nişte lucruri ca să ne folosim ţara asta bogată, să ne-o folosim bine, păstrând în acelaşi timp cât mai mult din natură”, a declarat primul-ministru.

Un lucru semnificativ în actualul context este şi că, deşi se vor realiza aceste subpasaje pentru urşi, în valoare de 30 de milioane de euro, ale căror componente metalice vor fi probabil vizate de hoţii de fier, reprezentanţii A.J.V.P.S. Timiş spun că pe tronsoane precum Lugoj – Deva nu există urşi. În plus, oricum, prin firea lor, aceste animale evită zgomotele puternice, precum cele produse de un trafic de autostradă.