Consiliul Judeţean Timiş are deja studiu de prefezabilitate pentru spitalul public-privat de la Giroc

Macheta spital GirocDovedind că are idei fixe la care ţine, ca şi în cazul Intermodalului sau al contractării unui credit pentru finanţarea investiţiilor, chiar dacă nu sunt întotdeauna variantele cele mai bune, Consiliul Judeţean ţine să-şi arate angajamentul şi faţă de proiectul spitalului public-privat ce urmează să se realizeze la Giroc. Astfel, deja s-a publicat un proiect de hotărâre privind aprobarea Studiului de prefezabilitate pentru realizarea acestui obiectiv.

 

Argumente interesante

În proiectul de hotărâre privind aprobarea Studiului de prefezabilitate pentru realizarea unui Complex spitalicesc de excelenţă în regim de investiţie şi exploatare public-privat, pe terenul pe care Consiliul Judeţean îl are în Giroc, reprezentanţii CJ Timiş aduc ca argument absenţa în judeţ a unei “unităţi spitaliceşti, care să ofere servicii medicale de calitate la standarde europene într-un spaţiu modern adecvat activităţilor medicale, dotat cu cea mai performantă tehnologie medicală de pe piaţă în momentul actual.”

În acelaşi document se mai arată că serviciile medicale de interes regional, furnizate în momentul de faţă în spitalele judeţului, funcţionează în clădiri separate, aflate la distanţă şi că sistemul medical de urgenţă este supraîncărcat.

Promotorii investiţiei mai spun că, de fapt, configuraţia internă a spitalului de excelenţă propus va fi construită în aşa fel încât să răspundă cat mai mult schimbărilor radicale în aşteptările pacienţilor şi în a practica medicală. “În cazul în care nu răspund acestor aşteptări, nu se va putea stopa migraţia pacienţilor în ţările învecinate către noile tipuri de spitale, fenomen care studiile arată că înregistrează cote alarmante, la nivel de ţară dar în special în vestul ţării. Spre exemplu, mii de români se tratează în spitalele din Szeged, Gyula si Debrecen, preferând să plătească din buzunar costul unor servicii medicale de calitate.” Studiul de prefezabilitate mai arată că s-au luat în considerare două soluţii alternative privind proiectul de investiţie: varianta în care se realizează complexul spitalicesc de excelenţă în regim de investiţie şi exploatare public-privat cu 600 de paturi si o variantă cu 500 de paturi.

Incertitudini multiple

Conform declaraţiilor de până acum ale oficialilor administraţiei judeţene, după recuperarea investiţiei, CJ Timiş va deţine 40% din lucrare, iar 60% va reveni consorţiului american care va realiza investiţia. De asemenea, după 30 de ani, firma parteneră se retrage complet şi va transfera dreptul de proprietate judeţului. Pentru această investiţie, partenerii de peste Ocean vor asigura finanţarea, iar CJ Timiş ar urma să contribuie cu terenul şi infrastructura, respectivul campus urmând a fi amenajat pe locaţia fostei unităţi militare din Giroc.

În luna octombrie 2013, deşi mai mulţi consilieri locali au susţinut că nu s-au lămurit aspecte esenţiale legate de acest parteneriat, care trebuie clarificate înainte de a începe orice fel de investiţii, CJ Timiş a decis să demareze lucrările în zonă, aprobând în primă fază un proiect de hotărâre privind demolarea unor construcţii.

Cu această ocazie, în CJ Timiş s-a precizat că, fiind vorba despre un parteneriat public-privat, este important să se capitalizeze toate intervenţiile pe acest pro­iect, „de la motorină până la demolarea clădirilor”. La aceste intervenţii, preşedintele administraţiei judeţene, Titu Bojin, a precizat că speră să fie aşa, menţionând că, „în caz contrar, nu facem parteneriatul”.

Unii consilieri judeţeni spun că mai trebuie clarificate chestiuni importante înainte ca la nivelul CJ Timiş să fie demarat acest parteneriat. Ei susţin că nu s-au lămurit în privinţa unor aspecte importante, şi aşteaptă să se mai vină cu informaţii noi. Astfel, trebuie să se clarifice foarte bine dacă serviciile asigurate de respectivul spital se vor adresa unei categorii largi de populaţie, şi trebuie lămurită relaţia contractuală a acestui spital cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

“În mod normal, şi Direcţia de Sănătate Publică ar fi trebuit să convoace directorii spitalelor şi să le spună ce se intenţionează să se facă, precum şi faptul că vor avea concurenţă de la noul spital construit. Nu s-a făcut absolut nimic”, spune medicul Livius Cârstea, preşedintele judeţean al Federaţiei Sindicale Sanitas.

Print Friendly, PDF & Email