În urma solicitării Patriarhiei Române, adresată Consiliului Judeţean Timiş, la sfârşitul anului trecut, prin care se solicita acordarea sumei de 300.000 de lei pentru construcţia Catedralei Mântuirii Neamului, conducerea administraţiei judeţene a decis să acorde 100.000 de lei. În acelaşi timp, zeci de biserici şi mănăstiri de patrimoniu din judeţ stau în ruină.

Bani daţi pentru Bucureşti, deşi sunt destule priorităţi locale

Suma alocată de către Consiliul Judeţean Timiş pentru construcţia Ca­tedralei Mântuirii Neamului, la Bucu­reşti, a fost vo­tată odată cu bugetul ju­deţului. “Moti­vele alocării acestor bani sunt credinţa în Dumnezeu, dorinţa de a fi oameni, alături de ceea ce înseam­nă biserica, aceasta fiind alături de oa­meni, indife­rent de cult. Şi Timişul, unul dintre cele mai bogate judeţe, poate aloca suma de 100.000 de lei. Ne pare rău că nu am putut aloca suma ce­rută de Patriarhie, 300.000 de lei. Pro­babil că vor fi şi alte instituţii, alte jude­ţe, care vor aloca bani. Noi atât am pu­tut să dăm”, spune preşedintele P.S.D. al C.J.Timiş, Titu Bojin.

Catedrala Mântuirii Neamului es­te realizată în proporţie de 15 la sută, iar până acum s-au adunat 25 de mi­lioane de euro. Pentru finalizarea con­strucţiei ar fi nevoie de încă 100 de mi­lioane de euro.

În acest context este ciudat că administraţia judeţului, deşi a alocat bani pentru construcţia de la Bu­cu­reşti, pare să fi uitat cu desăvâr­şi­re de bisericile şi mănăstirile de patri­moniu din Timiş, care sunt în ruină de ani buni. Lista este una destul de lun­gă şi, cu siguranţă, reprezentanţii C.J. Timiş ştiu foarte bine priorităţile şi ur­genţele din judeţ, măcar din perspec­ti­va rela­ţiei cu Direcţia de Cultură, Cul­te şi Pa­trimoniu a Judeţului Timiş.

Prin Institutul Naţional al Patri­mo­niului, în ultimii cinci ani, în Timiş nu s-au găsit bani decât pentru reabilita­rea a două lăcaşe de cult-monument isto­ric. Ministerul Culturii şi Patri­mo­niului Naţional nu a mai acordat alte finan­ţări în Timiş, deşi sunt zeci de lă­caşe de cult din lista monumentelor istorice care au nevoie de reabilitare urgentă. De exemplu, biserica de lemn din satul Dragomireşti, aparţinător de comuna Ştiuca, este într-o stare dezo­lantă. Toa­tă arhiva parohiei, cu regis­tre de stare civilă care au o vechime de două se­cole, zace în biserică, acope­rită de praf şi roasă de şoareci. Biserica de lemn din satul Coşeviţa, aparţinător de Mar­gina, construită în 1776, care poartă hramul „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”, se află şi ea într-o stare avansa­tă de degradare şi necesită reparaţii urgen­te. Biserica de lemn din Crivina de Sus, comuna Pietroasa, construită în anul 1676, deşi este unul dintre cele mai reprezentative lăcaşe de cult din Ba­nat, realizate din lemn, şi cel mai vechi, a fost lăsată şi ea într-o stare avansată de degradare.

Iar lista bisericilor timişene vechi care au nevoie rapidă de ajutor pentru a nu se prăbuşi este lungă. Pentru ele, din punct de vedere al alocării de fonduri, statutul de monument istoric pare să fi fost exclusiv onorific.

Or, în aceste condiţii, C.J. Timiş, dacă tot susţine că administrează un judeţ atât de “bogat”, ar fi trebuit să aloce bani pentru reabilitarea acestor lăcaşe de cult degradate, înainte de a da bani pentru construcţia Patriarhiei, de la Bucureşti.

Consilierii P.D.-L.: “Noi nu am votat bugetul”

Consilierii din grupul P.D.L. spun că nu au votat bugetul, care cuprindea şi alocarea sumei de 100.000 de lei pentru construcţia Catedralei Mân­tuirii Neamului.

Consilierul P.D.L. Tiberiu Leles­cu motivează această decizie prin fap­tul că aveau mari semne de întrebare legate de acest buget. “Colegul meu, domnul Marius Martinescu, a anunţat că va ataca acest buget în contencios administrativ, împreună cu toate hotă­râ­rile legate de acesta. Suntem nemul­ţumiţi pentru că Timişul nu a primit ni­mic pentru echilibrarea bugetară, şi în buget nu se face nicio referire la fon­du­rile europene care se doresc a fi atra­se”. Consilierii democrat-liberali afir­mă că au impresia că, de fapt, ad­minis­traţia judeţeană se bazează ex­clusiv pe împrumutul de 200 de milioa­ne de lei pe care vrea să-l contracteze C.J. Ti­miş. “Faţă de judeţe precum Vrancea, Bra­şov sau Arad, Timişul nu a primit mai nimic de la Guvern. Lucru care arată că actuala conducere a ju­deţului nu pare să fie pe aceeaşi lungi­me cu Guvernul. Şi nu se ştie în ce măsu­ră e agreată de «socrul mic». Iar rezultatele se văd”, mai spune Tiberiu Lelescu.