După o perioadă de relativă acalmie, Timişul revine în actualitate cu vechile probleme legate de indemnizaţiile de handicap şi pensiile de invaliditate. Campaniile de controale iniţiate, în 2009, în vestul ţării se pare că nu au fost de natură să-i sperie pe cei abonaţi nejustificat la astfel de prestaţii sociale, dacă este să se facă raportarea la ultimul raport realizat pe această temă de către Curtea de Conturi.

Invalidităţi închipuite, prestaţii la dublu

Deşi se tot spune de ceva timp că sistemul de pensii de stat este şubrezit din cauza numărului în creştere de beneficiari şi de tot mai puţinii contribuabili, ultimul raport anual făcut public de către Curtea de Conturi relevă faptul că mai este loc şi de nereguli. Inspectorii financiari critică neaplicarea tuturor procedurilor legale de executare silită a creanţelor bugetului asigurărilor sociale de stat în cadrul termenului de prescripţie, pentru 3,16 milioane de lei, reprezentând debite din contribuţii datorate de persoane asigurate pe bază de declaraţii de asigurare şi debite din pensii de invaliditate acordate necuvenit în judeţele Gorj, Bihor, Timiş, Vâlcea, Alba, Sălaj, Maramureş, Covasna, Constanţa, Galaţi şi Dâmboviţa.

Acelaşi raport consemnează faptul că au fost identificate plăţi necuvenite, în sumă estimată la 2,9 milioane de lei, reprezentând pensii pentru invaliditate de gradul I, gradul II şi de urmaş, plătite persoanelor care realizau concomitent venituri de natură salarială şi din activităţi independente, potrivit declaraţiilor de venit şi plăţi necuvenite de drepturi, reprezentând pensii anticipate şi anticipate parţial, persoanelor care realizau în acelaşi timp şi venituri de natură salarială (în judeţele Cluj, Dâmboviţa, Maramureş, Călăraşi, Constanţa, Covasna, Gorj, Hunedoara, Mureş, Sălaj, Timiş, Vâlcea, Vaslui, Alba, Giurgiu, Galaţi şi municipiul Bucureşti).

Totodată, Curtea de Conturi a mai descoperit  plata nelegală, în sumă estimată de aproape un milion de lei, a unor indemnizaţii de însoţitor acordate persoanelor cu handicap grav, care au şi calitatea de pensionari cu gradul I de invaliditate cu însoţitor, prin încasarea din două surse a indemnizaţiei de însoţitor, atât din bugetul asigurărilor sociale de stat, cât şi din bugetele locale. Situaţia aceasta a fost întâlnită în judeţele Maramureş, Mureş, Prahova, Timiş, Vâlcea, Alba, Bihor, Cluj, Giurgiu, Sibiu, Sălaj şi Vaslui.

În acelaşi timp, deşi decimat de fraude şi nereguli, fondul de pensii de stat s-a diminuat cu sume de ordinul zecilor de milioane de lei, spun inspectorii Curţii de Conturi. Şi asta, “din cauza necuprinderii în sistemul public de pensii a unor contribuabili persoane fizice, care realizează venituri din activităţi independente şi care aveau obligaţia depunerii declaraţiei de asigurare în Timiş, Bihor, Maramureş, Vâlcea, Gorj, Constanţa, Cluj şi Galaţi”.

În momentul de faţă, potrivit ultimelor statistici ale Casei Judeţene de Pensii Timiş, în judeţ sunt 20.100 de pensii de invaliditate, din care 2.000 pentru gradul 1 de invaliditate, 10.857, pentru gradul 2 de invaliditate, şi 7.243, pentru gradul 3 de invaliditate. Numărul de beneficiari rămâne relativ constant, în sensul că anul trecut, în mai, figurau în scripte 20.098 de beneficiari de pensii de invaliditate.

“Dacă se constată că este vorba despre fraudă, în cazul unor pensii de invalidiate, Casa Judeţeană de Pensii poate sesiza Poliţia, pentru iniţierea de cercetări penale”, spune Viorel Popa, purtătorul de cuvânt al Casei Judeţene de Pensii Timiş.

Reprezentanţii CJP Timiş spun însă că există şi destule sesizări nejustificate. Pentru a se elimina orice suspiciuni sau subiectivism, cazurile care fac obiectul sesizărilor sunt trimise la reexpertizare la Bucureşti, la Institutul Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă. “Mai avem situaţii în care, din cauza unor certuri legate de moşteniri, se fac sesizări în familie – adică, fratele îşi reclamă sora, sau chiar soţul, soţia ori fosta soţie. Multe din aceste sesizări se dovedesc a fi nejustificate”, precizează VIorel Popa.

Numărul indemnizaţiilor de handicap, în creştere

Nu doar pensiile de invaliditate, ci şi o parte din indemnizaţiile de handicap par să fie în Timiş o resursă nelimitată pentru cei preocupaţi de fraudarea bugetului de stat.

După o perioadă în care numărul acestor prestaţii sociale a scăzut, ca un rezultat direct al controalelor, acum au fost semnalate, din nou, creşteri. Conform ultimei situaţii prezentate de către Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Timişul a ajuns să fie unul dintre primele cinci judeţe ale ţării cu cel mai mare procent al persoanelor cu handicap, raportate la totalul populaţiei. Potrivit indicatorilor, în prezent, 3.48% din populaţia judeţului suferă de o formă de handicap, persoanele cu dizabilităţi reprezentând 3,38% din totalul persoanelor cu handicap contabilizate la nivel naţional. Astfel, din 683.540 de timişeni, 23.803 sunt persoane cu handicap. Din aceştia, 3.845 au handicap somatic, 1.032 au handicap auditiv, 4.425 au handicap vizual, 5.447 au handicap mental, 2.706 au handicap psihic, 1.193 au handicap asociat, 119 suferă de HIV/SIDA (afecţiune asimilată handicapului), iar 227 au boli rare şi nouă, surdocecitate.

Ministerul Muncii şi-a anunţat decizia de a relua controalele încrucişate legate de verificarea justeţii acordării ajutoarelor de handicap, după ce s-a remarcat că în unele judeţe se înregistrează creşteri spectaculoase ale numărului de beneficiari de handicap, în intervale scurte.

Nereguli fără vinovaţi

Controalele făcute, în 2010, de Inspecţia Socială, aflată pe atunci în subordinea Inspectoratului Teritorial de Muncă, au găsit în Timiş o sumedenie de cazuri de indemnizaţii de handicap acordate şi încasate ilegal, de persoane apte de muncă sau cu handicap uşor. Această fraudare masivă a bugetului de stat a rămas fără urmări la nivel penal, concluziile anchetelor mergând şi rămânând la nivelul Ministerului Muncii.

La nivel judeţean, în decembrie 2010 era schimbată, foarte discret, de către Consiliul Judeţean, componenţa Comisiei pentru Evaluarea Persoanelor cu Handicap, aflată în subordinea administraţiei judeţene. Abia în 2011, Consiliul Judeţean a recunoscut, indirect, că au fost încadrate fără acte diverse persoane în grade de handicap, încasând astfel indemnizaţiile aferente. “Întrucât în activitatea comisiei s-au constatat unele nereguli (încadrarea unor persoane în grad de handicap fără suport şi documentaţie medicală), preşedintele şi membrii comisiei au fost schimbaţi din funcţii prin hotărâre a Consiliului Judeţean”, spuneau reprezentanţi ai CJ Timiş, acum trei ani. Din tablou lipsesc, însă, sesizările penale pentru cei vinovaţi.

Şi tot CJ Timiş recunoştea în 2011 că o parte dintre contestaţiile formulate de cei evaluaţi de Comisia Judeţeană nu au mai fost înaintate Comisiei Superioare de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap, ci au fost soluţionate chiar de comisia care făcea obiectul respectivelor contestaţii. Cu alte cuvinte, comisia respectivă s-a autocontrolat. Prin hotărâre de Consiliu Judeţean, modalitatea de funcţionare a Comisiei de Evaluare a Persoanelor cu Handicap a fost schimbată în 2011. Potrivit noului regulament, la lucrările Comisiei de Evaluare pot participa, la cerere, şi alte persoane, cu acordul preşedintelui, în măsura în care prezenţa lor este utilă.

De asemenea, a fost iniţiată încheierea unui protocol de colaborare cu Ministerul Muncii, pentru desfăşurarea procedurii de reevaluare a persoanelor adulte cu handicap din Timiş. Prin acest parteneriat între CJTimiş şi Ministerul Muncii urma a fi supervizată activitatea Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap din Timiş.

Tot în anul 2011, Prefectura Timiş sesiza o situaţie cel puţin bizară în comuna Racoviţa, unde peste 10% din localnici aveau indemnizaţie de handicap, majoritatea fiind, în acte cel puţin, nevăzători. În urma controalelor se constata atunci că multe dintre documentaţiile pe baza cărora s-au dat indemnizaţii au fost eliberate de un singur medic, iar unii “nevăzători” erau posesori de permise valabile de conducere. De asemenea, orbirea părea să fi fost molipsitoare, inspectorii constatând existenţa unor “străzi ale nevăzătorilor”. “Din verificările echipei de inspecţie a rezultat o incidenţă mare a familiilor cu persoane cu handicap situate la numere consecutive de casă, în două dintre localităţile comunei”, se consemna în raportul de control al Inspectoratului Social Regional Vest.

Deşi aceste verificări au fost făcute acum trei ani, dosarele penale întocmite pe numele unor astfel de farsori au întârziat să apară. Iar singura finalitate a fost că, între timp, speriaţi de scandalul care a luat amploare în presă, o serie de nevăzători nu au renunţat la indemnizaţii, ci şi-au reevaluat handicapul, considerând că e de bun simţ să se încadreze pe un grad ceva mai mic de handicap.

Cu toate că situaţiile constatate în teren au fost de natură să întărească suspiciunile, o finalitate concretă a acestui control nu a existat. Pur şi simplu, Inspecţia Socială a atras atenţia autorităţilor publice din Timiş care deţin atribuţii în verificarea documentelor medicale ce stau la baza întocmirii certificatelor de încadrare în grad de handicap, cerându-le verificarea corectitudini informaţiilor cuprinse în aceste documente.

La momentul izbucnirii scandalului, Prefectura Timiş a solicitat verificări, Direcţia de Sănătate Publică Timiş anunţând, cu această ocazie, că se va face o anchetă de către Colegiul Medicilor cu privire la felul în care s-au acordat, în urma unor expertize medicale, acele indemnizaţii de handicap. Lucru care nu s-a întâmplat pentru că, susţineau reprezentanţii Colegiului Medicilor, nu a existat o sesizare în acest sens.

Aceştia ne declarau că a fost făcută o sesizare către Colegiul Medicilor, la acel moment, din partea Primăriei Racoviţa, dar sesizarea nu a fost făcută sub forma unor solicitări de verificare a situaţiei acordării acelor indemnizaţii de handicap. “Sesizarea a fost ceva de genul : «Din cauza situaţiei apărute în zonă şi constatate, vă rugăm frumos să dispuneţi, dacă mai apar astfel de cazuri, să le discutăm.» Deci, nu ne-au solicitat in mod explicit un control, şi de atunci nu ne-a mai contactat nimeni, nici Direcţia de Sănătate Publica, nici Prefectura, nici Primăria”, precizau reprezentanţii Colegiului Medicilor Timiş.