După ce criza economică a îngheţat creditarea de consum, este primul an în care creditul de consum semnalează noi tendinţe de creştere. Economiştii susţin că acest lucru nu înseamnă o creştere a nivelului de trai al populaţiei. De altfel, şi în Timiş creditele de consum formează majoritatea creditelor neperformante care au crescut extrem de mult în ultimii patru ani.

Primul an de creştere

Conform informaţiilor de pe piaţa bancară, creditele de consum revin pe plus după ani întregi de scădere. După creşterea consumului pe segmentul de alimente, îmbrăcăminte şi electronice, indicatorii semnalează economici şi financiari semnalează şi o creştere a creditului de consum, în general pentru bunuri cu utilizare medie şi lungă. Acest tip de creditare începe să dea semne mai consistente de revenire, dovadă că populaţia capătă încredere să treacă din nou pragul sucursalelor bancare pentru împrumuturi ipotecare şi, mai nou, pentru credite de consum. După ani de zile în care soldul a scăzut de la lună la lună, creditele de consum au revenit pe plus în acest an, în martie faţă de februarie, deşi creşterea este posibil să fi fost una conjuncturală, legată de sărbătorile pascale.

Analiştii economici susţin că avansul din martie al creditului în lei vine după două luni cu dinamică pozitivă, dar fragilă. Băncile aveau în portofolii credite de consum în lei de 23,1 miliarde de lei, la finalul lunii martie, în creştere cu echivalentul a 100 de milioane de lei faţă de luna februarie. Asta după ce creditul de consum scăzuse constant începând din 2008.

La nivel total, creditul în lei pentru populaţie şi companii a făcut un salt lunar de peste 2% în martie şi a ajuns la 81 de miliarde de lei. Este pentru prima dată din 2010 încoace când creditul privat în lei revine peste pragul de 40% din totalul finanţărilor acordate de bănci.

Determinante pentru accelerarea creditării în lei, în ultimele luni, au fost trecerea programului “Prima casă” exclusiv la varianta în lei, din vara anului trecut, precum şi ciclul de relaxare monetară derulat de BNR, din iulie 2013 până în martie anul acesta. Dobânzile la lei s-au apropiat în prezent de cele la euro, astfel că debitorii nu mai au niciun motiv să-şi asume riscul valutar aferent unui împrumut în euro.

Tendinţa din 2014 este surprinzătoare, în condiţiile în care anul trecut creditarea a scăzut destul de mult, cel mai puternic afectate fiind creditele de consum. Atât creditele pentru populaţie, cât şi cele pentru corporaţii au avut un trend descendent anul trecut, cel mai puternic afectate fiind creditele de consum. De asemenea, creditele în valută au suferit ajustări, atât din cauza reglementărilor introduse pe acest segment de către banca centrală, cât şi din cauza prudenţei băncilor în ceea ce priveşte riscul valutar.

Bancherii apreciau însă că există însă şi o parte pozitivă a acestei corecţii, respectiv creşterea responsabilităţii clienţilor care doresc o îndatorare mai redusă. De asemenea, aceştia mai spuneau anul trecut că se se observă o schimbare de atitudine şi din partea ofertei, şi anume o mai mare prudenţă, prin reglementările interne ale băncilor ce derivă din activitatea de supraveghere bancară, îmbunătăţind astfel calitatea portofoliului nou de credite, dar care afectează expansiunea lor.

“Creşterea creditelor de consum nu are legătură cu creşterea nivelului de trai”

Economistul timişorean Nicolae Ţăran susţine că tendinţa de creştere a nivelului creditelor de consum nu înseamnă în niciun caz o îmbunătăţire a nivelului de trai al românilor. “Cred că e o chestiune conjuncturală, şi cred că lucrurile trebuie privite în continuare cu prudenţă în ceea ce priveşte creditarea. Partea bună în această revenire a creditării populaţiei ar fi creşterea consumului. Însă în urma crizei economice, segmentul privat încă are mari rezerve legate de creditare”, spune analistul economic timişorean.

Restanţele la plata creditelor, în creştere

Pe de altă parte, în ciuda veştilor bune legate de creşterea creditării de consum, informaţiile din segmentul bancare legate de situaţia restanţelor la plata creditelor nu sugerează un viitor prea bun.

Preşedintele executiv al Asociaţiei Române a Băncilor, Florin Dănescu, a declarat recent în Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor, că peste 700.000 de români au restanţe la bănci mai mari de 30 de zile, iar 4,5 milioane de persoane fizice însumează 7,5 milioane de credite. Florin Dănescu a mai spus că tocmai de aceea ARB are câteva temeri faţă de o iniţiativă privind insolvenţa persoanelor fizice, arătând că o astfel de iniţiativă ar putea fi preluată, aplicată şi folosită prin lege împotriva legii. Potrivit ARB, o lege privind insolvenţa persoanelor fizice ar trebui să aibă la bază o analiză a pieţei şi 

Florin Dănescu a mai spus că există o aparenţă care nu corespunde realităţii, şi anume că este o presiune a creditorilor asupra debitorilor pentru plata ratelor restante, iar debitorii ar fi supuşi unor măsuri care nu le dau posibilitatea redresării financiare sau restructurării creditelor: “Noi credem că, dimpotrivă, această aparenţă nu corespunde realităţii, deoarece băncile şi-au asigurat soluţii de restructurare a creditelor, prin norme şi reglementări, pentru a evita intrarea debitorilor în incapacitate de plată şi începerea recuperării creanţelor prin proceduri judiciare”. Reprezentantul A.R.B. susţine că 20% din volumul creditelor acordate de bănci sunt restructurate şi că băncile încearcă întotdeauna să-şi ajute clienţii.

Indiferent de teoriile ARB, BNR confirmă că plata ratelor la creditele contractate reprezintă o problemă reală pentru extrem de mulţi români. Populaţia cu venituri nete de sub 700 de lei pe lună are cel mai mare nivel de neperformanţă la credite, cu rate de 25% la consum şi 11% la ipotecar, potrivit datelor B.N.R., care arată că românii sunt printre cei mai îndatoraţi dintre europeni din cauza dobânzilor înalte practicate la împrumuturi.

Un raport de stabilitate financiară publicat recent de B.N.R. cuprinde o analiză a ratelor creditelor neperformante în funcţie de categoria de venit lunar. Pe acest eşantion, analiştii BNR au calculat că împrumuturile neperformante ale celor cu venituri nete lunare de cel mult 700 de lei totalizează 2,5 miliarde lei. Extrapolând rezultatul, rezultă că pe total gospodării acest segment de populaţie deţine credite cu restanţe de 4,1 miliarde lei, adică aproximativ 40% din totalul creditelor neperformante ale populaţiei, de 10,6 miliarde lei.

În cazul persoanelor cu venituri nete între 700 şi 1.500 de lei pe lună, restanţele peste 90 de zile calculate de BNR se ridică la 1,5 – 1,6 miliarde lei, ceea ce înseamnă un total al restanţelor de 2,5 miliarde lei. Cele două categorii totalizează, astfel, aproape 70% din valoarea împrumuturilor neperformante ale populaţiei. “Debitorii cu un venit net care este inferior salariului minim pe economie prezintă cel mai mare grad de îndatorare (62%, faţă de 37% pe total economie), şi cea mai mare asimetrie a gradului de îndatorare, iar tendinţa este de deteriorare mai accentuată comparativ cu celelalte clase de venit. În general, persoanele cu venituri reduse sunt cele mai susceptibile a avea probleme în rambursarea la timp a obligaţiilor financiare”, se arată în studiul publicat recent de BNR.

Raportul mai precizează că ponderea serviciului datoriei în venitul brut lunar al gospodăriilor populaţiei se situează în România la niveluri relativ ridicate comparativ cu situaţia aferentă altor ţări europene. Evoluţiile pozitive identificate nu s-au manifestat uniform în structura populaţiei pe clase de venit, categoriile cu venituri mici şi foarte mici înregistrând de regulă o înrăutăţire a poziţiei bilanţiere. Capacitatea sectorului în ansamblul său de a-şi rambursa serviciul datoriei la bănci a continuat să se reducă, dar într-un ritm mai lent comparativ cu cel aferent perioadei anterioare, iar perspectivele sunt mixte. Rata creditelor neperformante s-a majorat cu 2,2 puncte procentuale în perioada decembrie 2011 – decembrie 2013 (de la 8,2% la 10,4%), în timp ce volumul creditelor neperformante a crescut cu 28% în acelaşi interval, se mai arată în raport.

Niciun judeţ al ţării, indiferent de cât de bine dezvoltat este din punct de vedere economic, nu a fost ocolit de fenomenul de creştere al restanţelor mari acumulate la plata creditelor bancare. Potrivit ultimei raportări, făcută publică zilele trecute, în momentul de faţă, restanţele la creditele în lei ale timişenilor au ajuns la 524 de milioane de lei. Marea problemă o constituie, însă, restanţele acumulate în Timiş la valută, restanţe care au ajuns la 1,12 miliarde de lei. Acest indicator are o “marjă de eroare”, din prisma faptului că sunt considerate restante creditele care, în ultima zi lucrătoare a lunii pentru care se efectuează raportarea, înregistrează întârzieri la plată de cel puţin o zi. Chiar şi aşa, Timişul a ajuns unul dintre judeţele cu cel mai prost comportament la plată din ţară, cu restanţe de 1,6 miliarde de lei (o rată de peste 18% din totalul creditelor). Prin comparaţie, la începutul crizei, în septembrie 2008, restanţele în Timiş, la creditele în lei, erau de 53 de milioane de lei, iar la creditele în valută, de 21 de milioane de lei. 

Un indicator al dificultăţilor pe care le are populaţie cu venituri mici la rambursarea creditelor, fie că sunt credite de consum sau împrumuturi de la instituţii financiare nebancare îl constituie şi numărul popririlor pe pensii.

În Timiş, 1.300 de oameni au pensiile poprite, suma medie reţinută fiind de 230 de lei. Cele mai multe popriri, 600, sunt din cauza ratelor neplătite la creditele contractate. Altor 120 de pensionari timişeni le-a fost poprită pensia pentru restanţe la plata impozitelor şi taxelor locale, restul fiind afectaţi de popriri pentru amenzi, rate neplătite la Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor sau diverse cooperative de credit.