O călătorie de descoperire a universului fibrelor textile, asta promite expoziţia Futurotextile care a poposit zilele acestea la Timişoara. Prin intermediul acesteia, vizitatorii pot decripta modul în care textilele devin din ce în ce mai tehnice, inovatoare şi inteligente, fiind utilizate materiale obţinute în cele mai ciudate moduri. Un exemplu este fibra artificial din carapacea de crab, care are proprietăţi antiseptic, sau dantela obţinută din rădăcini de căpşuni.

Puloverul care-ţi trădează sentimentele şi rochia care purifică aerul

De săptămâna aceasta, Timişoara găzduieşte cea mai futuristă expoziţie de artă. Dar nu orice fel de artă, ci una concentrată în jurul textilelor inovatoare din domenii variate precum vestimentaţia, transportul, sportul, habitatul, arhitectura, geotextilele, medicina sau îngrijirea şi protecţia.

Este vorba despre Futurotextiles, o expoziție în care inovația atinge uneori cotele ficţiunii, iar originalitatea ei denotă tocmai din faptul că tehnologia şi ştiinţa se îmbină de minune cu moda haute couture. Este o expoziţie destul de curioasă şi unică în lume, mărturiseşte Caroline David, curatorul acestei expoziţii organizate de Comunitatea Urbană Lille Metropolitană din Regiunea Calais, din Franţa, în colaborare cu Institutul Cultural Francez din Timişoara.

Din 10 şi până în 29 septembrie iubitorii modei şi deopotrivă cei ai ingineriei pot desluşi misterul textilelor, dar mai ales modul în care aceste două domenii se completează reciproc, chiar dacă la prima vedere nu au nicio legătură una cu alta. Evenimentul este găzduit de Halele Timco, de pe strada Circumvalaţiunii.

Veţi putea admira un pulover care îţi verifică permanent starea de sănătate, un altul care îşi schimbă culoarea în funcţie de starea de spirit a persoanei care îl poartă, dantelă din rădăcini de căpşuni, cărţi şi perne din fibră optică sau o rochie din celuloză care creşte singură, fără cusături, produsă din bacteriile care provoacă fermentarea vinului: „Dacă nu citiţi etichetele, nu vă puteţi da seama prea uşor din ce material este această rochie. Este pe bază de vin roşu. Şi nu sunt francezii cei care au realizat-o, ci australienii. O echipă de chimişti şi artişti au lucrat împreună, oprind fermentaţia vinului şi realizând acest material care seamănă cu pielea. Este un material neţesut, un exemplu al faptului că putem face textile din materiale neconvenţionale”, menţionează Caroline David. Aceasta ne-a mai explicat şi modul în care funcţionează rochia care-ţi „trădează” sentimentele pe care le nutreşti faţă de o anumită persoană: „Această rochie albă are în jurul gâtului nişte leduri care se luminează în funcţie de starea de spirit în care se află persoana respectivă la contactul cu altcineva. Are senzori şi în palme, iar în momentul în care strângem mâna cu cineva reacţionăm într-un mod care se vede prin culoarea de la guler”.

În cadrul expoziţiei putem vedea şi „rochia catalizator” care purifică aerul din jurul persoanei care o poartă asemenea piesei catalizator pe care o întâlnim la automobile. Iar inovaţia acestei rochii vine din faptul că are imprimate microcapsule de titan: „Este un prototip, unicat în lume, iar aceste microcapsule de titan absorb aerul poluat şi elimină aer mai curat. Ne putem imagine peste 20 de ani existenţa unor paltoane pe care le purtăm şi care curăţă aerul din jurul nostru”, mai spune Caroline David.

Însă inovaţiile şi colaborarea dintre „artiştii” tehnicii şi cei ai modei nu se opreşte la realizarea unor obiecte vestimentare extravagante, ci ţine cont şi de utilitatea acestora, mai ales în domeniul protecţie şi siguranţei omului. Un exemplu este cagula confecţionată din aramidă, un material care întîrzie declanşarea flăcărilor, şi care se pune peste casca pompierilor: „Şi ceea ce este interesant este că are inserată tehologie. Un pompier care intră într-o clădire în flăcările este protejat, dar nu-şi poate da seama nivelul căldurii dintr-o anumită încăpere. Ei, folosind această cască, pompierii utilizează senzori emiţători care transmit în timp real informaţii echipelor care sunt la suprafaţă despre pulsul, fluctuaţiile ritmul cardiac ale persoanei care o poartă”, ne mai spune curatorul expoziţiei.

Ţinuta tridimensională

Una dintre piesele vestimentare de rezistenţă ale expoziţiei este ţinuta tridimensională realizată de un student timişorean şi care reprezintă propria lucrarea de licenţă pentru finalizarea studiilor la Facultatea de Arte şi Design vestimentar din Timişoara. Artistul este Daniel Ignat, masterand în cadrul acleiaşi facultăţi. Este vorba de o ţinută confecţionată din mătase, piele naturală şi bucăţi lucioase de cauciuc, asortate cu beculeţe de diferite culori, a căror lumină se declanşează la orice sunet din jurul său, fie o vorbă, fie note muzicale. Acesta a declarat că ţinuta face parte din cele zece piese din colecţia pentru lucrarea de licenţă, catalogând-o ca fiind o ţinută a viitorului: „E o colecţie experimentală şi nu o faci neapărat pentru un public anume, ci doar pentru cei care percep experimentul în modă. În opinia mea,această ţinută est o asociere dintre designul de produs, cel vestimentar şi cel tehnic”.

Mătasea de păianjen, mai rezistentă ca oţelul

Iar pe lângă diversele obiecte vestimentare futuriste, în cadrul expoziţiei este şi un spaţiu dedicat fibrelor brute din care sunt obţinute textilele, acestea fiind naturale, artificiale şi sintetice. Din categoria celor naturale, cunoaştem deja inul sau lână, însă, de departe, vedeta este mătasea de păianjen din Madagascar, care, potrivit inginerilor, este de cinci ori mai rezistentă decât oţelul. De altfel, câţiva centimetri de material obţinut din această mătase costă o avere, ne mărturiseşte Caroline David: „Este un material care suscită interesul inginerilor pentru că are o rezistenţă foarte mare.Inginerii caută să găsească o modalitate artificială de a obţine o fibră atât de rezistentă şi de uşoară ca această mătase. Din păcate, nu putem creşte aceşti paianjeni pentru că necesită condiţii speciale”, mai spune aceasta.

Furotextiles este un proiect pionier, iniţiat în 2006

O altă categorie de fibre sunt cele artificiale, care sunt obţinute tot din fibre naturale asupra cărora se intervine prin diverse proceduri chimice. Iar aici întâlnim câteva din cele mai incredibile exemple, cum ar fi textilele obţinute din lapte, bazalt sau carapace de crab: „După cum ştiţi, bazaltul este lavă răcită care acoperă jumătate din scoarţa pamântului şi, de mai bine de jumătate de secol, inginerii au început să utilizeze acest material topindul-l la 1.800 de grade. Au reuşit să transforme această rocă într-un material textil şi, pentru a nu se rupe, au inserat un fel de răşină, fiind utilizat în mediul industrial”, ne-a precizat curatorul expoziţiei.

Şosete din carapace de crab

Caroline David ne-a mai explicat cum se poate obţine o pereche de şosete confecţionate din fibre realizate din carapace de crab care, pe deasupra, au proprietăţi antifungice şi antibacteriene, ajutând la eliminarea mirosurilor neplăcute ale picioarelor: „Carapacea de crab este transformată în praf la care se adaugă o răşină şi astfel este obţinut un fir care se ţese”.

Un alt exemplu de textile confecţionate din fibre artificiale, ne mai spune Caroline David, sunt şi biotextilele. Astfel că un grup de studenţi londonezi s-au gândit la tot ce se poate realiza din diverse plante pe care oamenii nu le folosesc decât în proporţii foarte mii. Mai exact, aceştia au descoperit că din planta de căpşuni noi nu folosim decât fructele, restul plantei rămânând neutilizat: „Au studia rădăcinile de căpşuni şi au constatat că sunt foarte fine şi foarte rezistente. S-au amuzat şi au făcut textile din rădăcini. Iar acest demers a început pentru a dovedi că în 30 – 40 de ani vom putea utiliza anumite rădăcini pe care astăzi nu le folosim şi care să aducă produse noi. Trebuie menţionat faptul că textila poate fi ţesută, tricotată sau neţesută”, a menţionat curatorul expoziţiei Futurotextiles. De altfel, aceasta a mai precizat că un detaliu mai puţin cunoscut publicului este faptul că din textile se poate obţine material compozit, realizat dintr-un strat textil acoperit cu un strat de răşină.

Un pompier care intră într-o clădire în flăcări este protejat, dar nu-şi poate da seama de nivelul căldurii din încăpere.

Iar din această îmbinare de fibre se pot obţine diverse caroserii, cum ar fi cea pentru o motocicletă, fie o vioară ori numeroase piese ale avioanelor.

Draperii confecţionate din fibră optică

În altă ordine de idei, una dintre piesele de rezistenţă ale expoziţiei este fibra optică. Aceasta a fost descoperită de aproape jumătate de secol, la început fiind confecţionată din sticlă şi nu din plastic, aşa cum apare ea astăzi. Iar în urmă cu opt ani s-a descoperit că fibra optică se poate ţese realizându-se diverse obiecte vestimentare sau draperii. Caroline David ne spune că fibra optică este o fibră goală pe dinăuntru, iar dacă adaugăm o sursă de lumină la bază, aceasta traversează fibra optică şi ajunge în celălat capăt al fibrei. Însă, inovaţia constă în faptul că, de îndată ce este şlefuită în timp ce este: „Şi ne trezim că avem o perdea foarte uşoară şi lejeră. În funcţie de dispoziţia pe care o aveţi, puteţi apăsaţi pe butoane şi selecta chiar culoarea perdelei. Să ştiţi că acest produs deja există. Sunt convinsă că în curând vom avea în restaurante sau alte locuri publice draperii şi ale piese de mobilier din fibră optică”, a explicat curatorul expoziţiei. Pe de altă partea, aceasta a menţionat că inovaţiilor tehnologice precum capacitatea de a ţese fibra optică dau naştere unor aplicaţii care revoluţionează tratamentele medicale de fototerapie. Un exemplu este crearea unei pături luminiscente destinată tratării icterului la nou-născuţi care permite administrarea tratamentului fără a fi nevoie de spitalizare. De asemenea, ne mai spune Caroline David, extractul de chitină, substanţa organică ce formează carapacea crabilor este folosită fie pentru a obţine suturi chirurgicale care se absorb complet de organism în încercarea de a obţine piele artificială.

O călătorie de descoperire a universului textilelor

Furotextiles este un proiect pionier, iniţiat în 2006. După succesul primelor două ediţii ale expoziţiei în lumea întreagă – în oraşe precum Lille, Istanbul, Bangkok, Barcelona, Shanghai – Asociaţia Lille 3000 concepe o nouă ediţie, sub denumirea de  Futurotextiles3, prezentată la Centrul European al Textilelor Inovatoare din Franţa, la sfârşitul anului trecut, şi la Cité des Sciences din Paris în prima jumătate a anului curent.

Textilele devin din ce în ce mai tehnice, inovatoare şi inteligente

Această expoziţie prototip, spun organizatorii, propune vizitatorului o călătorie de descoperire a universului textilelor aşa încât oricine-I trece pragul îşi poate îşi poate însuşi incredibila sa diversitate, de la fibră la ţesut şi tricotaj, trecând prin materiale compozite şi neţesute: “Scopul este acela de a arăta că textilele devin din ce în ce mai tehnice, inovatoare şi inteligente. Expozitia le propune vizitatorilor o călătorie artistică, ludică şi poetică al cărei leitmotiv este ultra-lejeritatea. În centrul acesteia, se află materii incredibile, dantele microincapsulate, textile magice”, spun creatorii acestui concept. Pe de altă parte, acest proiect face parte şi din programul cultural al Timişoarei în cursa pentru Capitală Culturală Europeană – 2021.