La alegerile europarlamentare vom avea, în majoritatea cazurilor, liste întocmite pe criterii lipsite de transparenţă, care reflectă mai mult rezultatele negocierilor din interiorul partidelor şi mai puţin performanţele în activitate ale celor desemnaţi drept candidaţi. Sau pe criterii de pile, unii dintre candidaţi fiind soţi sau fii ai unor lideri importanţi din partid. Situaţii care pot avea consecinţe negative resimţite pe termen mediu şi lung, inclusiv în ceea ce priveşte credibilitatea şi şansa României de a-şi face auzită vocea în conturarea viitoarelor politici europene.

Reprezentarea României în Parlamentul European, prejudiciată de interesele de partid

ExpertForum, Centrul Român pentru Politici Europene şi Europuls le-au propus, în urmă cu două luni, partidelor politice un set de criterii pentru desemnarea candidaţilor la alegerile europarlamentare. Judecând însă după felul în care arată listele depuse la B.E.C., puţine sunt partidele politice care au şi ţinut cont de criteriile de eligibilitate sugerate.

Septimius Pârvu, de la ExpertForum, făcea o trecere în revistă a criteriilor de reprezentativitate şi a calităţilor pe care ar trebui să le întrunească un candidat astfel încât, prin prezenţa la Bruxelles, să poată genera beneficii României. Autorul articolului avertiza asupra unuia dintre principalele mecanisme care pot conduce la vicierea listelor de candidaţi: „Sistemul electoral şi lipsa democraţiei interne a partidelor fac ca pe lista candidaţilor la alegerile europarlamentare să ajungă doar preferinţele celor care deţin (acum) puterea în partide, respectiv ale preşedinţilor de partid. Reprezentarea ţării în Parlamentul European nu trebuie să se bazeze doar pe voinţa unui grup foarte restrâns de politicieni, ci şi pe criterii profesionale şi de integritate, astfel încât să fim reprezentaţi de oameni merituoşi, care pot face mai mult”.

Două luni după aceea, realitatea confirmă modul în care, în interiorul partidelor, a fost negociată componenţa finală a listelor.

Dezinteres faţă de criteriile de eligibilitate

Importantă în evaluarea activităţii ar fi trebuit să fie capacitatea europarlamentarului de a stabili conexiuni şi de a beneficia de susţinere în interiorul grupurilor în care activează, precum şi desemnarea acestuia într-o funcţie de conducere. Europarlamentarii consideraţi potriviţi să reprezinte eficient interesele electoratului trebuie să fie capabili să urmărească dezbaterile ce pot influenţa politicile naţionale şi care să colaboreze cu Executivul de la Bucureşti (direct, dar şi prin Reprezentanţa României la Bruxelles) astfel încât poziţia de ţară a României să fie temeinic fundamentată şi eficient sprijinită, apreciază Expert Forum.

Setul de criterii recomandate partidelor politice din România includea referiri la expertiza profesională a aspiranţilor la poziţia de candidat, la cunoaşterea rolului instituţiilor europene şi a modului de funcţionare a acestora, la abilităţile de comunicare şi negociere ale candidaţilor, inclusiv la buna stăpânire a cel puţin unei limbi de circulaţie internaţională, dar şi la respectarea un set de criterii de integritate (candidatul nu trebuie să fi fost implicat în scandaluri de corupţie, urmărit penal, colaborator sau angajat al fostei Securităţi şi nici nu trebuie să fi fost implicat în promovarea unor proiecte sau valori care contravin celor naţionale sau europene în materie de stat de drept). În plus, mai recomanda ExpertForum, aspiranţii trebuie să fi dat dovadă de o poziţionare publică moderată şi să nu fi promovat discursuri xenofobe, homofobe, discriminatorii sau bazate pe urã.

Eficienţa nu a fost un criteriu de selecţie important

Doar Forţa Civică a enunţat public, înainte de întocmirea listelor, un set de criterii menite să asigure o filtrare a aspiranţilor la candidatura pentru Parlamentul European. Restul partidelor politice româneşti au întocmit listele fără a anunţa public setul de criterii care au fost luate în considerare, bazându-se, cel mai probabil, pe procedura, lipsită de transparenţă, a negocierilor interne. Procedură care, se pare, a reprezentat una dintre raţiunile menţinerii pe liste a unor politicieni care au deţinut anterior cel puţin un mandat de europarlamentar. Aceasta, însă, nu se corelează neapărat, aşa cum probează rapoartele de activitate ale multora, cu eficienţa şi performanţa.

Printre criteriile obiective de evaluare în baza cărora pot fi apreciate rezultatele şi eficienţa muncii de-a lungul unui mandat, ExpertForum menţiona şi capacitatea europarlamentarilor de a influenţa deciziile din Parlamentul European. Chestiune care depinde de credibilitatea politicianului şi de încredinţarea către acesta a unor proiecte, în calitate de raportor.

Or, în ceea ce îi priveşte pe unii dintre europarlamentarii români care vor un nou mandat, rapoartele de activitate probează că unii au reuşit, în cinci ani de mandat, să fie raportori doar o singură dată, în vreme ce alţi aspiraţi la reînnoirea mandatului nu au fost raportori pentru niciun proiect.  Reprezentantul P.N.L. Eduard Hellvig şi reprezentanţii P.S.D. Viorica Dăncilă şi Ciprian Tănăsescu nu au fost raportori principali pentru niciun  proiect.

Corina Creţu, care deschide lista candidaturilor din partea alianţei P.S.D.-U.N.P.R.-P.C., europarlamentarii P.S.D. Daciana Sârbu,Victor Boştinaru, Ioan Mircea Paşcu şi Cătălin Ivan, europarlamentarul Cristian Preda, demisionat din P.D.L. şi care candidează acum din partea P.M.P., şi europarlamentarul Sebastian Bodu, fost reprezentant al P.D.L., dar care şi-a anunţat acum candidatura pe lista P.N.Ţ.C.D., au fost raportori pentru un singur proiect.

Europarlamentarul P.N.L. Norica Nicolai a fost raportor pentru două proiecte, la fel şi reprezentantul P.D.L Traian Ungureanu şi reprezentantul U.D.M.R. Csaba Sogor. Raportori pentru patru proiecte dezbătute în P.E. au fost europarlamentarii P.N.L. AdinaVălean şi Renate Weber, dar şi europarlamentarul P.D.L. Theodor Stolojan, în vreme ce europarlamentarul U.D.M.R. Iuliu Winkler a fost raportor pentru şapte proiecte şi europarlamentarul P.D.L. Marian Jean Marinescu pentru opt proiecte.

Europarlamentarul român cu cea mai susţinută activitate şi care a dovedit cea mai mare eficienţă în activitate este Monica Macovei, care candidează din partea P.D.L., fiind implicată în elaborarea a 40 de proiecte de lege şi de rezoluţii în calitate de raportor.  

De pe listele P.S.D. şi P.N.L. nu au dispărut încrengăturile familiale

Ocuparea poziţiilor eligibile pe listele de partid a făcut, în majoritatea cazurilor, obiectul unor negocieri interne. Singurul partid politic din România care a anunţat că face excepţie de la acest mecanism de ordonare a candidaţilor pe listă a fost Forţa Civică, formaţiune al cărei preşedinte, Mihai Răzvan Ungureanu, a fost desemnat să deschidă lista de candidaţi, în calitate de garant pentru fiecare dintre cei 42 de candidaţi în parte. F.C. a fost, de altfel, şi singurul partid politic care a făcut publică o listă cuprinzând criterii de nominalizare a candidaţilor. Printre acestea, o serie de criterii eliminatorii, potrivit cărora potenţialii candidaţi să nu fi fost angajaţi sau colaboratori ai Securităţii, să nu aibă cazier, să aibă o biografie profesională ireproşabilă, să fie buni vorbitori a unei limbi de circulaţie internaţională şi să prezinte un proiect pentru România cu care să îşi argumenteze dorinţa de a candida pentru Parlamentul European, prezintă similitudini cu setul de recomandări întocmit de ExpertForum.

P.D.L. se va prezenta în faţa electoratului cu o listă în fruntea căreia figurează fostul premier Theodor Stolojan, urmat de Monica Macovei, Traian Ungureanu, Marian Jean Marinescu, Daniel Buda şi Orest Onofrei. Timişul are pe această lista un singur reprezentant, consilierul judeţean Mihăiţă Bojin, care ocupă poziţia 13 pe listă.

Mihai Răzvan Ungureanu anunţase că partidul pe care îl conduce intenţionează să aplice în desemnarea europarlamentarilor proprii un algoritm menit să încurajeze performanţa, dar şi competiţia internă în partid. Potrivit informaţiilor oferite de acesta, pe lista candidaţilor F.C. va figura câte un reprezentant al fiecărui judeţ, urmând ca, după alegeri şi după retragerea sa din fruntea listei, al cărei garant este, cei desemnaţi europarlamentari F.C. să fie reprezentanţii judeţelor cele mai bine clasate, în baza opţiunilor exprimate de electorat.Timişul va fi reprezentat de avocatul Ovidiu Secoşan. Până miercuri seara, la închiderea ediţiei, Forţa Civică nu făcuse, însă, publică lista de candidaţi depusă la B.E.C.

P.M.P. îşi deschide lista cu europarlamentarul Cristian Preda, urmat de Siegfried Mureşan, Teodor Baconschi şi Cristian Petrescu, Daniel Funeriu, Wotsch Gunther, Ruxandra Dragomir, Alexandru Leşco.

În cazul alianţei P.S.D.-P.C.-U.N.P.R., cap de listă pentru alegerile europarlamentare a fost desemnat europarlamentarul Corina Creţu (P.S.D.), care va fi urmată, în ordine, pe locuri apreciate a fi eligibile, de Ecaterina Andronescu (P.S.D.), Cătălin Ivan (P.S.D.), Dan Nica (P.S.D.), Maria Grapini (P.C.), Damian Drăghici (U.N.P.R.), Daciana Sârbu (soţia premierului social-democrat Victor Ponta), Ioan Mircea Paşcu (P.S.D.), Viorica Dăncilă, Sorin Moisă, Victor Boştinaru şi Ciprian Tănăsescu. Pe poziţii neeligibile sunt plasaţi – pe poziţiile 27, 28 şi 36 – trei reprezentanţi ai Timişului din partea P.S.D.: Sebastian Răducanu (fiul senatorului U.N.P.R. Ion Răducanu), Claudiu Ilaş (fiul primarului social-democrat din Buziaş, Alger Ilaş) şi Andra Anca Bloţiu. 

P.N.L. va candida pe liste proprii la alegerile europarlamentare şi va fi reprezentat, în ordine, de Norica Nicolai, care va deschide lista, urmată de Adina Vălean (soţia preşedintelui P.N.L. Crin Antonescu), de Ramona Mănescu (soţia primarului liberal al sectorului 6 Bucureşti, Rareş Mănescu), de timişoreanul Cristian Buşoi, Renate Weber, Eduard Hellvig şi Mihai Turcanu.

Partidul Noua Republică l-a plasat în fruntea listei pe preşedintele P.N.R. Mihail Neamţu, urmat, în ordine, de reprezentantul diasporei George Mioc, de Liviu Ştefan Bârgăoanu, Corneliu Berari, Victor Ciumac, Andrei Rosetti şi Augustin Ofiţeru. Doi dintre candidaţii desemnaţi de P.N.R. drept candidaţi plasaţi pe primele locuri pe lista nominalizaţilor provin din judeţul Timiş: Corneliu Berari şi George Mioc.

U.D.M.R. deschide lista candidaţilor cu Iuliu Winkler, urmat de Sogor Csaba, Vincze Lorant, Hegedus Csilla şi Antal Lorant.

P.N.Ţ.C.D. l-a plasat pe preşedintele partidului, Aurelian Pavelescu, pe primul loc pe listă, urmat de fostul europarlamentar P.D.L. Sebastian Bodu, de Maria Stavrositu, Gheorghe Iancu, Alex. Ştefănescu şi Nelu Neacşu. Preşedintele P.N.Ţ.C.D Timiş, Valentin Moldovan, a fost nominalizat candidat pe poziţia a şasea, apreciată drept neeligibilă.

P.P.-D.D. l-a plasat în capul listei pe preşedintele Dan Diaconescu,  urmat de Simona Man, Diana Voiculescu, Liviu Neaga, Radu Orzaţă şi Eduard Dumitraşcu. Deputatul P.P.-D.D. de Timiş Adrian Diaconu şi-a anunţat intenţia de a candida la alegerile europarlamentare, înlocuindu-l astfel pe listă pe consilierul judeţean Ilie Bertea, care a decedat la începutul lunii martie.