Guvernul a adoptat, zilele trecute, hotărârea prin care sunt aprobaţi indicatorii tehnico-economici ai viitorului Institut Oncologic de la Timişoara, care ar urma să fie realizat pe Calea Torontalului. Problema e că simpla aprobare a acestor indicatori nu garantează demararea investiţiei, nici găsirea fondurilor necesare pentru derularea ei, mai ales că este vorba de un o jumătate de miliard de lei.

Planuri şi cam atât

Potrivit Hotărârii de Guvern adoptate zilele trecute, Institutul Regional de Oncologie Timişoara va fi amplasat pe o suprafaţă de 5,5 hectare şi va avea 476 de paturi de spitalizare. Durata de realizare a institutului este estimată la 36 de luni, iar valoarea construcţiei şi a dotării unităţii va fi de 511,628 milioane de lei.

Despre finanţare nu se spune nimic concret în HG, legat de momentul punerii la dispoziţie a primelor fonduri precizându-se doar că se va face prin bugetul Ministerul Sănătăţii şi, în completare, din alte surse legal constituite, conform programului de investiţii publice aprobate potrivit legii.

Reprezentanţii Guvernului mai spun că realizarea acestui institut va rezolva problema majoră a lipsei de spaţii pentru spitalizare şi îngrijiri paleative, insuficiente în present, şi ca număr, şi ca dotare, având în vedere incidenţa cazurilor de cancer în zona de vest a României. “Din analiza situaţiei existente în România, cu precădere în zona de vest, a rezultat necesitatea dezvoltării capacităţii spitaliceşti pentru tratarea bolii canceroase, avându-se în vedere extinderea acesteia în ultimele decade. Cancerul reprezintă a doua principală cauză de mortalitate (19,4%), după bolile cardiovasculare. Timiş este unul dintre judeţele cu cea mai mare rată a afecţiunilor oncologice din România, numărul cazurilor nou apărute fiind în creştere (3.453 de cazuri nou apărute în 2014, comparativ cu 2.190 în 2008)”, menţionează reprezentanţii Executivului.

Adoptarea acestor indicatori tehnici reprezintă un prim pas, necesar, dar nu definitoriu, pentru investiţie. Şi aceasta pentru că este de notorietate faptul că acest an este unul cu unul dintre cele mai slabe bugete de investiţii din istoria României, şi dacă anul viitor bugetul va fi constituit pe aceleaşi principiu, e greu de crezut că se va aloca măcar o primă tranşă pentru demararea investiţiei.

O investiţie mai mult decât necesară

Timişul rămâne unul dintre judeţele cu o incidenţă crescută a cazurilor de cancer. Aici apar anual peste 2.200 de cazuri noi de cancer, incidenţa anuală fiind de 335 de cazuri noi la 100.000 de locuitori.

Tot în Timiş se înregistrează cea mai mare prevalenţă a cancerului din zona de vest – 25 la mia de locuitori, faţă de 24, în Caraş-Severin, 23, în Arad sau 17, în Hunedoara.

De asemenea, Timişul este pe locul doi în regiunea Vest ca mortalitate cauzată de cancer. Aradul e primul loc, cu 245 de decese la 100.000 de locuitori, urmat de Timiş, cu 240 de decese la 100.000 de locuitori, Caraş-Severin, cu 239 de decese, şi Hunedoara, cu 218 decese.

În momentul de faţă, numărul bolnavilor de cancer înregistraţi în Timiş este de aproximativ 14.000. În plus, conform reprezentanţilor Asociaţiei OncoHelp Timişoara, tendinţa de creştere nu pare să se stabilizeze.

Situaţia din vestul ţării, unde listele de aşteptare cu bolnavii de cancer pentru tratament prin radioterapie cresc de la lună la lună, a făcut recent şi obiectul mai multor interpelări parlamentare, prin care Ministerului Sănătăţii i se cere insistent să ia măsuri pentru rezolvarea problemei, prin achiziţionarea urgentă de aparatură.

Într-o interpelare parlamentară recentă, un deputat de Caraş-Severin, Valentin Blănariu, spune că un exemplu alarmant pentru situaţia dezastruoasă a sistemului sănătăţii şi pentru ignoranţa cu care se tratează viaţa este Clinica de Radioterapie din Timişoara, care aparţine de Spitalul Municipal Timişoara. Acesta avertizează asupra faptului că, deşi clinica dispune de două secţii – o secţie cu 70 de paturi în care sunt internaţi doar pacienţii care necesită şi tratament medicamentos şi o secţie ambulatorie, care procedează la iradiaţia pacienţilor – deserveşte bolnavii din cinci judeţe (Timiş, Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Mehedinţi). Cu doar două aparate pentru radioterapie externă.

“Situaţia nu s-a rezolvat nici în prezent. De aceea sperăm şi noi să demareze şi să se finalizeze cât mai repede acel Institut Regional de Oncologie. Cu toate că nu este normal să transporţi bolnavi de cancer dintr-un judeţ în altul pentru radioterapie. Se discută mult şi nu se face mai nimic. Am ajuns ca pe întreg judeţul Caraş Severin să avem un singur medic oncolog. Aceasta în condiţiile în care avem cazuistica specifică – cu acel steril radioactiv expus din zona Moldova Nouă, care este o sursă de noi cazuri de cancer”, ne-a declarat Valentin Blănariu.