Imagini: Muzeul Național de Istorie a Moldovei

Memorialul Revoluţiei din Timişoara găzduieşte expoziţia foto-documentară Mărturii din Gulag: memoria victimelor regimului totalitar-comunist, care prezintă narațiunile victimelor și supraviețuitorilor represiunilor politice și deportărilor în masă din perioada sovietică.

Imaginile și documentele expuse la Memorialul Revoluţiei din Timişoara provin din fondurile Muzeului Național de Istorie a Moldovei și ale celor valorificate în cadrul Programului de stat „Recuperarea și valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din RSS Moldovenească în perioada anilor 1940-1941, 1944-1953”. Expoziţia prezintă publicului larg ororile regimului totalitar-sovietic și memoria acestei tragice perioade în societatea de astăzi. Vernisajul va avea loc marţi, 24 septembrie, de la ora 16, la Memorialul Revoluţiei din Timişoara.

Organizatorii expoziţiei reamintesc că instaurarea regimului de ocupaţie sovietică în teritoriile din stânga Prutului a avut consecințe dramatice, resimțite, până în prezent, de societatea din Republica Moldova: “Sovietizarea forțată și represiunile staliniste au demarat odată cu adoptarea, în perioada 26 august – 4 noiembrie 1940, a trei hotărâri cu privire la recrutarea a 59.500 de persoane, preponderent din localităţile rurale, ca forță de muncă pentru industria carboniferă și siderurgică din URSS. Apoi, în cele șase județe basarabene incorporate în URSS, la 12-13 iunie 1941, au fost arestate 4.507 de persoane şi deportate 13. 885 de persoane. Al doilea val de deportări din 5-6 iulie 1949, din RSS Moldovenească, a fost desfășurat în baza unei hotărâri strict secrete a Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist, prin care au fost deportate în Siberia și Kazahstan 35.796 de persoane. În noaptea de 31 martie spre 1 aprilie 1951, a urmat al treilea val al deportărilor staliniste în RSS Moldovenească, de această dată pe motive confesionale, fiind supuse represiunii 2.617 de persoane, inclusiv 842 de copii, membri ai organizațiilor religioase considerate ilegale și antisovietice. La fel, odată cu instaurarea ocupației sovietice, în Basarabia a fost implementată politica de rechiziții a cerealelor în temeiul hotărârilor Consiliului Comisarilor Poporului al RSS Moldovenească şi CC al PC din RSS Moldovenească din 9 aprilie 1945, prin care țăranii erau obligați să livreze statului cote de cereale, iar nerespectarea acestor hotărâri era pedepsită conform art. 58 şi art. 58-1 al Codului Penal al RSS Ucrainene. În rezultatul acțiunilor criminale ale statului sovietic de rechiziționarea a grânelor de la țărani în RSS Moldovenească, în perioada decembrie 1946 – august 1947, au murit de foamete circa 200.000 de persoane; la acestea adăugându-se alte 350 000 de victime afectate de malnutriție și zeci de cazuri înregistrate de cannibalism.”

Expoziția a fost elaborată în cadrul proiectului Cultura memoriei pentru societățile în proces de transformare democratică: promovarea celor mai bune practici între Lituania și Republica Moldova, susținut de Programul The Development Cooperation and Democracy Promotion Programme al Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Lituania în Republica Moldova.