Senatorii P.N.L. s-au contrat în plen cu reprezentantul Executivului, în legătură cu o lege de decontare de către C.N.A.S. a costurilor pentru proteze mamare necesare ca urmare a unei afecţiuni oncologice, lege aflată în dezbaterea Parlamentului. Guvernul anunţă că a adoptat O.U.G. pe aceeaşi temă.

Nemulţumiri legate de transformarea Parlamentului în anexă a Guvernului

Propunerea legislativă de modifi­care şi completare a Legii 95/2006, privind reforma în domeniul sănătăţii, se referă la includerea în rândul servi­ciilor medicale decontate de Casa Na­ţională de Asigurări de Sănătate a cos­turilor protezelor mamare pentru re­construcţia sânului, ca urmare a unei afecţiuni oncologice. Propunerea, ini­ţiată de deputaţii P.N.L. Mircea Roş­ca şi Graţiela Gavrilescu şi de sena­torul liberal Ion Luchian, a avut ra­port de admitere din partea Comisiei de sănătate din Senat.

Reprezentantul Executivului, se­cretarul de stat Răzvan Vulcănescu, a susţinut în plenul Senatului că Guver­nul a dat, deja, o ordonanţă de urgenţă care stipulează aceste măsuri privind decontarea protezelor mamare pentru femeile care suferă de o afecţiune on­cologică, astfel că propunerea legisla­tivă nu se mai justifică. „A fost apro­bată în Guvern Ordonanţa nr. 3/2014, pentru modificarea şi completarea Le­gii nr. 95/2006, care are în vedere exact aspectele semnalate de domnul sena­tor”, spune, citat de Mediafax, Răzvan Vulcănescu, adăugând că, pentru evitarea unor paralelisme legislative, Executivul consideră că iniţiativa le­gislativă a rămas fără obiect.

Preşedintele Comisiei pentru sănătate publică, senatorul P.N.L. Ion Luchian, a declarat că ordonanţa nu a apărut încă în Monitorul Oficial, astfel că solicită să se meargă înainte cu a­doptarea legii în Parlament. La rândul său, senatorul P.C. Cristiana Anghel declară că ordonanţa nu a ajuns încă în Parlament, pentru a fi aprobată prin lege. Şi senatorul P.D.L. Dumitru Oprea a arătat că ordonanţa nu a in­trat încă în procesul legislativ. Sena­torul P.S.D. Ilie Sârbu a intervenit în dispută, afirmând că ordonanţa de urgenţă a fost publicată luni seară şi îşi produce deja efectele. Senatorul P.N.L. Sebastian Grapă a intervenit şi el, precizând că, pe logica antevorbitoru­lui său, social-democratul Ilie Sârbu, ar însemna practic să se acorde girul Gu­vernului de a veni în continuare să con­sidere Parlamentul o anexă a sa, cu or­donanţe de urgenţă şi hotărâri de guvern peste noapte. „S-ar evita acest lucru dacă reprezentanţii Guvernului ar fi activi în comisiile de specialitate şi nu doar ar veni să ia act de discuţiile care se poar­tă acolo, ci ar şi informa membrii co­mi­siei cu privire la intenţiile despre or­donanţe sau hotărâri de Guvern. Nu s-ar asista la astfel de suprapuneri absolut penibile”, a comentat senatorul P.N.L.

Sebastian Grapă a cerut să se dea dovadă de solidaritate şi să se arate, prin acest vot, că Legislativul are „prim-planul” în promovarea actelor normative: „Să nu acceptăm această formulă ingrată în care ne aflăm, de a fi doar o anexă a Guvernului”.

Crin Antonescu a arătat că este de acord cu ideea că „Legislativul nu tre­bu­ie să fie o anexă”, adăugând că în acest caz este vorba doar despre o coincidenţă cronologică: „Nu văd, într-un moment de larg consens, şi pe un lu­cru bun, de ce ar trebui să ne contrăm”.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată, votul final fiind dat de Camera Deputaţilor.

În România 300 de femei mor, lunar, din cauza cancerului la sân

Plenul Senatului a respins, la vot, propunerea legislativă, cu 46 de voturi „pentru”, 55 de voturi „împotrivă” şi do­uă abţineri. Iniţiatorii arată în expu­nerea de motive la propunerea legisla­tivă că prin această lege îşi doresc să redea încrederea în sine acelor femei care se luptă cu această cumplită boa­lă, cancerul la sân, ei apreciind că im­portanţa acestei operaţii de recon­strucţie a sânului este vitală pentru orice femeie care a trecut prin trauma unei operaţii de extirpare a sânului.

Parlamentarii mai menţionează că în România statisticile arată că zece femei sunt diagnosticate cu cancer mamar în fiecare zi, iar două pierd lup­ta cu viaţa, acest procent plasându-ne pe primul loc în topul ţărilor europene cu cea mai ridicată mortalitate pro­vocată de cancerul la sân.

În expunerea de motive se mai arată că în România 300 de femei mor, în fiecare lună, din cauza cancerului la sân, iar în momentul de faţă C.N.A.S. decontează prin programele sale doar intervenţia chirurgicală şi internarea, proteza mamară nefiind pe această listă.

Practic, este nevoie de 500 de eu­ro pentru a reda speranţa acestor fe­mei. Atât costă o proteză mamară de bună calitate, adică atât cât plăteşte la fondul de asigurări o femeie cu un sa­lariu mediu, timp de un an şi jumătate.

Iniţiatorii mai spun că, potrivit studiilor, doar 2% din femeile cu mastec­tomie apelează la chirurgia reparato­rie, prin iniţiativa legislativă dorindu-se ca acest procent să crească simţitor, mai ales în contextul în care impactul bugetar este unul nesemnificativ, de aproximativ 1,2 miliane de lei pe an.