Confruntate cu o criză de personal acutizată în ultimii patru ani de politicile de personal de austeritate, mai multe Primării din Timiş se confruntă la început de an cu plecări definitive ale unor angajaţi, în urma aplicării Ordonanţei 103 a Guvernului. În destul de multe cazuri, aceasta reduce salariile unor funcţionari la suma de 680 de lei. La aceasta, spune Sindicatul Funcţionarilor Publici din Primăria Timişoara, se adaugă şi demersurile de recuperare iniţiate de Curtea de Conturi, care vrea restituirea unor sporuri câştigate în instanţă de funcţionari.
Personalul “rarefiat” se împuţinează şi mai tare
Deşi au criticat foarte mult politicile de austeritate ale Guvernului Boc, reprezentanţii actualului Cabinet care, pe vremuri, acuzau “decimarea aparatului bugetar, nu par să adopte o poziţie fundamental diferită legată de personalul din administraţia publică. După intrarea în vigoare a O.U.G. 103 / 2013, care reduce drastic posibilitatea de acordarea de sporuri şi suplimente salariale, mai multe Primării din Timiş se confruntă cu plecări în serie ale unor funcţionari publici, care susţin că nu mai pot rămâne pe un salariu net de 680 de lei.
Primarul comunei Săcălaz, Ilie Todaşcă, spune că au rămas sumele chiar la salariul minim pe economie. “S-au tăiat acele sporuri de dispozitiv, de bani, de haine obţinute prin sindicat. Noi o să avem în 16 februarie adunarea Asociaţiei Primarilor de Comune şi o să spunem acest lucru. De la Primăria Săcălaz au plecat trei angajaţi şi urmează să mai plece. Din alte locuri au plecat inclusiv secretari de comune”, mai spune Ilie Todaşcă.
“Se fac aceste controale de către Curtea de Conturi, în urma cărora se dispune recuperarea aşa-ziselor prejudicii, chiar dacă aşa-zisele prejudicii reprezintă sporuri câştigate şi confirmate în instanţă. Astfel, Curtea de Conturi se substituie autorităţii lucrului judecat”.
Tiberiu Negrei, lider sindical
Tiberiu Negrei, liderul Sindicatului Funcţionarilor Publici din Primăria Timişoara, declară că, pe lângă efectele acestei ordonanţe, suficient de mulţi funcţionari publici din administraţia locală pleacă din sistem din cauză că sunt tracasaţi de politicile de recuperare ale Curţii de Conturi: “Se fac aceste controale de către Curtea de Conturi, în urma cărora se dispune recuperarea aşa-ziselor prejudicii, chiar dacă aşa-zisele prejudicii reprezintă sporuri câştigate şi confirmate în instanţă. De exemplu, sporul de dispozitiv, câştigat în instanţă, prin hotărâre judecătorească irevocabilă, pentru funcţionarii Primăriei Timişoara nu este recunoscut de către Curtea de Conturi. Astfel, Curtea de Conturi se substituie autorităţii lucrului judecat”.
Tiberiu Negrei susţine că primarii se sperie de adresele de la Curtea de Conturi, prin care li se comunică faptul că, în cazul în care nu recuperează aceste prejudicii riscă închisoarea, şi iniţiază proceduri de recuperare a banilor de la angajaţii care, oricum, au salarii foarte mici. El dă ca exemplu sporul de dispozitiv de 25%, calculat retroactiv pe trei ani, care, susţine liderul sindical, duce la o valoare de peste 20.000 de lei. “Cum se recuperează aceşti bani din salariul unui funcţionar plătit cu 680 de lei?”, se întreabă Tiberiu Negrei.
În aceste condiţii, există riscul ca, în perioada următoare, criza de personal să se acutizeze în administraţia publică locală. “Şi, aşa, Primăriile au ajuns să fie aproape toate subdimensionate ca număr de personal. Şi dacă se spune că lipsesc banii de la bugetul de stat pentru măsuri care să reducă actuala criză de personal, atunci să se asume faptul că acest lucru are efecte negative asupra eficienţei aparatului administrativ”, ne declară Sebastian Oprescu, preşedintele Sindicatului Naţional al Funcţionarilor Publici.
Nici în alte sectoare nu se stă mai bine
Nu doar Primăriile au probleme legate de personal, salarizare şi asigurarea unor condiţii de lucru normale. Zilele trecute, reprezentanţii Sindicatului Naţional al Funcţionarilor Publici au avut o întâlnire cu angajaţii mai multor instituţii din Timiş, cu competenţe de control în domeniul fiscal şi al muncii, printre acestea numărându-se Inspectoratul Teritorial de Muncă Timiş sau Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili Timiş. În urma acestor întâlniri, angajaţii au semnalat lipsa dotărilor precum tehnică de calcul, scanere, papetărie, acces la internet şi la sistemul legislativ, autoturisme pentru cei cu atribuţii de control care fac deplasări de sute de kilometri zilnic, nerambursarea banilor pe care funcţionarii publici îi plătesc în numele instituţiei (combustibil, diurne, cazare), precum şi faptul că “lipsa pregătirii profesionale şi a protecţiei juridice creează mari neplăceri şi fac instituţia ineficientă”.
Ultimele comentarii