Timişoara,, Piaţa Victoriei. Foto: Eye in the Sky

Peste 32.500.000 de lei, adică mai mult de 6,5 milioane de euro (sumă calculată la un curs de 5 lei/euro, cât este în prezent) a cheltuit din bani publici Asociaţia Timişoara 2021, structura care a gestionat dosarul proiectului Timişoara Capitală Culturală Europeană. Ce a rămas în urmă, până acum? Nimic memorabil, nimic care să garanteze succesul acestui proiect, pe care în 2021 l-a salvat de la un previzibil eşec doar pandemia de covid care a decalat calendarul cultural pentru anul 2023.

Bani încasaţi din fonduri publice

Primăria Timişoara: 24.109.026 de lei

În perioada 2016 – 2021, Primăria Municipiului Timişoara, membră în Asociaţia Timişoara 2021 şi principalul finanţator al proiectului Timişoara Capitală Culturală Europeană, a plătit cotizaţii în valoare totală de 5.250.000 de lei (câte un milion de lei anual, iar în 2021, 250.000 de lei).

Pe programul cultural, în perioada 2012 – 2020 au fost aprobate, prin hotărâre de Consiliu Local, finanţări în valoare totală de 33.781.200 de lei, dar contracte au fost încheiate numai pe 27.238.965 de lei, iar suma totală cheltuită şi, prin urmare, decontată de Primărie a fost mai mică: 18.471.116 lei. Defalcate, pe ani, sumele decontate de Municipalitate Asociaţiei Timişoara 2021 au fost următoarele:

2012: 35.717 lei;

2013: 497.200 de lei;

2014: 280.000 de lei;

2015: 698.247 de lei;

2016: 757.765 de lei;

2017: 1.520.533 de lei;

2018: 3.632.649 de lei;

2019: 8.464.109 de lei;

2020: 2.584.894 de lei.

În 2021, finanţarea din partea Primăriei, în valoare de 387.910 de lei, a fost făcută prin Centrul de Proiecte Timişoara.

Consiliul Judeţean Timiş: 5.893.440 de lei
În zece ani (din 2011, an în care Consiliul Judeţean Timiş a devenit membru cu drepturi depline în asociaţie, până în 2021), CJ Timiş a dat 2.731.440 de lei, bani proveniţi din cotizaţii, iar, în perioada 2017 – 2021, suplimentar,  a alocat alţi 3.162.000 de lei, fonduri provenite din finanţări nerambursabile cuprinse în programul Tim Cultura.

Ministerul Culturii: 2.510.000 de lei

Ministerul Culturii transmite că, în perioada 2017 – 2019, a alocat Asociaţiei Timişoara Capitală Europeană a Culturii finanţări directe pentru proiectele din dosarul de candidatură: 1.660.000 de lei prin Programul Cultural Prioritar, pentru opt proiecte, şi 850.000 de lei, prin Programul Centenarului României şi al Primului Război Mondial, pentru un proiect. Pentru anul acesta, Ministerul Culturii anunţă că a alocat 51.979.000 lei. O mare parte din aceste fonduri au fost alocate pentru plata managementului, cu prioritate a personalului administrativ, nu a personalului de program.

Pe de altă parte, deşi fosta conducere a Asociaţiei Timişoara 2021 s-a plâns în permanenţă că nu primeşte suficiente fonduri publice, la atragerea de finanţare din alte surse (sponsorizări sau atragere de fonduri europene), managementul a lăsat mult de dorit. De exemplu, pentru anul 2020 – care ar fi trebuit să fi anul premergător Capitalei Culturale Europene –, au fost atrase sponsorizări de doar 20.000 de euro, o sumă infimă faţă de cea prevăzută în dosarul de candidatură, de 1.350.000 de euro. În privinţa finanţărilor europene, acestea au fost de puţin peste 39.000 de euro, în timp ce în dosarul de candidatură suma asumată a fost de 570.000 de euro.

Aproape 115 milioane de lei vor fi alocaţi programului, în 2022-2023

Guvernul a emis, în primăvara aceasta, Ordonanța de Urgenţă pentru modificarea şi completarea OUG 42/2019 privind stabilirea unor măsuri financiare pentru susţinerea desfăşurării Programului cultural naţional „Timişoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2023”. La baza emiterii acestei ordonanţe, menţionează Guvernul, a stat şi Raportul de monitorizare emis în urma sesiunii din data de 23 iunie 2021 prin care juriul internaţional de experți a recomandat ca Programul Timișoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2023 să fie susținut de un set de reglementări care să faciliteze accesul operatorilor culturali la fondurile alocate realizării programului încă din anul care precede titlul.

Potrivit acestei OUG, în perioada 2022-2023, finanțarea Programului de investiţii se asigură pe de o parte din sumele alocate în acest scop în bugetele locale  ale municipiului Timişoara și ale judeţului Timiş, iar pe de alta, din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Culturii, suma alocată fiind de 114.658.809 de lei. Această sumă va fi repartizată în felul următor:

• 12.658.000 de lei vor merge la Consiliul Judeţean Timiş;
• 72.000.000 de lei, la Primăria Timişoara;
• 30.000.809 de lei, la Teatrul Național din Timișoara.

De asemenea,  în această ordonanţă sunt precizate expres sursele și sumele ce vor fi alocate pentru finanțarea implementării Programului Cultural în perioada 2022-2024: o parte provin din sumele alocate în acest scop în bugetele locale ale municipiului Timişoara și, respectiv, ale judeţului Timiş, iar o altă parte, 51.979.000 de lei, din bugetul de stat,  prin Ministerul Culturii. Banii de la bugetul de stat vor fi repartizaţi în felul următor:

• 11.300.000 de lei pentru finanțarea unor proiecte culturale în baza procedurilor de selecție, derulate de judeţul Timiş, prin Centrul de Cultură și Artă al Județului Timiș;
• 33.300.000 de lei pentru  finanțarea unor proiecte culturale în baza procedurilor de selecție, derulate de municipiul Timişoara prin Centrul de proiecte al Municipiului Timișoara;
• 7.379.000 de lei pentru finanțarea programului prioritar Planul de comunicare, monitorizare şi evaluare al Programului Timişoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2023, derulat de Ministerul Culturii pe bază de contract cu Asociația.

Sumele rămase neutilizate din alocările de la bugetul de stat și, respectiv, de la bugetele locale se reportează în anul următor, potrivit destinaţiei.

Simona Neumann. Foto: Constantin Duma

Demisii, scandaluri, cheltuire netransparentă a banului public

Va fi însă extrem de greu să se recupereze în câteva luni ceea ce nu s-a făcut în vreo şapte ani, aşa că riscul unui eşec al programului Timişoara Capitală Culturală Europeană este mare.

În ultimii ani, în spaţiul public au existat dezbateri şi luări de poziţie foarte critice faţă de activitatea Asociaţiei Timişoara 2021, structura responsabilă de coordonarea implementării programului şi comunicării pe tema acesta. Managementul asociaţiei – condusă până în ianuarie 2022 de Simona Neumann, care a plecat prin demisie – a fost acuzat de o serie de intelectuali publici şi oameni de cultură din Timişoara de conducere deficitară şi discreţionară, de cheltuire discreţionară a banilor, de opacitate în privinţa modului în care a cheltuit fondurile, de refuz de a primi în asociaţie noi membri, de conflict de interese, de încălcarea unor prevederi din dosarul de candidatură, de impredictibilitatea acţiunilor, de fluctuaţie mare de personal. Toate acestea au generat un mare deficit de încredere publică faţă de proiect şi a duspe de o parte la demisia din proiect a unor oameni de cultură, iar pe de alta, la neimplicarea altora, care ar fi putut fi cooptaţi în proiect.

„În faza inițială, din 2011 și până când proiectul a fost desemnat câștigător (septembrie 2016 – n.r.), asociația a reunit principalele instituții culturale ale orașului, ONG-uri și personalitățile culturale, care s-au implicat benevol în concepția și scrierea dosarului de candidatură. După septembrie 2016, Simona Neumann, directorul asociației, sprijinită de Emil Cristescu, președintele consiliului director al asociației, au procedat la îndepărtarea masivă a membrilor indezirabili din asociație, mai cu seamă a celor care exprimau îndoieli sau puncte de vedere critice în legătură cu evoluția lucrurilor. Eliminarea lor s-a produs fie sub pretextul că nu și-au plătit cotizațiile, fără ca vreunul dintre aceștia să fie avertizați în prealabil că urmează a fi expulzați, fie au plecat nemulțumiți de stilul netransparent de luare a deciziilor”, se arăta într-un memoriu redactat în 2018 de Grupul de reflecţie şi iniţiativă Timişoara Capitală Culturală a Culturii 2021 – compus din personalităţi şi entităţi culturale care fie activează în Timişoara, fie provin din acest oraş –, memoriu depus la primarul de atunci al Timişoarei, Nicolae Robu. Semnatarii acestui act mai atrăgeau atenţia asupra cheltuirii netransparente a fondurilor, asupra unor conflicte de interese, printre care unul îl viza pe soţul directoarei Simona Neumann, Victor Neumann – pe atunci, director al Muzeului de Artă din Timişoara, care fusese desemnat membru al consiliului director –, asupra eludării mecanismele de control prevăzute în dosarul de candidatură, în propriul statut şi în legislaţia naţională şi europeană, asupra lipsei de transparenţă în elaborarea planului cultural şi în modul de atribuire a fondurilor, asupra demisiilor în lanţ, a îndepărtării de la programul cultural derulat de la cadrul cultural din dosarul de candidatură.

Dezbateri, luări de poziţie fără nicio finalitate, însă. Lucrurile au rămas încremenite în acelaşi stil managerial.

În ianuarie 2022, Simona Neumann a demisionat din funcţie, în locul ei fiind numită interimar Ioana Ghiran Băla, care a fost manager de operaţiuni în cadrul Asociaţiei Timişoara 2021.

Control cu semne de întrebare al Curţii de Conturi

În decembrie 2021 Camera de Conturi Timiş a făcut un control la Asociaţia Timişoara 2021, control care a vizat însă doar perioada 2018-2021 pe motiv că „doar în ultima perioadă de timp Asociaţia a primit fonduri publice peste nivelul unei cotizaţii lunare de membru”, după cum mi-a transmis Mihai Cătălin Toderaşcu, şeful Serviciului Comunicare, Imagine şi Relaţii Publice al Curţii de Conturi.

Am solicitat ţi o copie a acestui raport, pe care nu am primit-o însă, pe motiv că documentul „se află în procedura de valorificare a constatărilor”. Potrivit unor surse neoficiale din Curtea de Conturi, însă, Raportul constată deficienţe în evidenţele financiar-contabile ale asociaţiei, dar, suprinzător, încearcă să le plaseze în responsabilitatea Consiliului Director, adică a administraţiei Fritz. Asta în ciuda faptului că, potrivit Statutului asociaţiei, coordonarea elaborării bugetului revine directorului executiv, funcţie ocupată de Simona Neumann, şi a faptului că Dominic Fritz a fost ales primar al Timişoarei în toamna anului 2020, funcţie care o implică şi pe cea de preşedinte al Consiliului Director al asociaţiei, refăcut, cu Dominic Fritz preşedinte, în iunie 2021, or controlul Camerei de Conturi a vizat perioada 2018-2020.

În plus, potrivit aceloraşi surse, Curtea de Conturi nici nu a informat Consiliul Director al asociaţiei despre vreo etapă a controlului, nici nu i-a pus la dispoziţie o copie a raportului, deşi, potrivit Statutului asociaţiei, preşedintelui Consiliului Director îi revine şi relaţia cu autorităţile publice. Aceleaşi surse afirmă că un alt aspect care ridică semne de întrebare în privinţa acestui raport de control este faptul că, deşi s-a consemnat că nu a putut fi calculată valoarea certă a abaterilor, se menţionează că deficienţele constatate au fost remediate în timpul auditului…

Întrebarea care persistă, însă, este: în ce se regăsesc concret cei 6,5 milioane de euro (pe puţin atât, întrucât suma e calculată la un curs actual de 5 lei/euro), fonduri publice alocate pentru gestionarea programului Timişoara Capitală Culturală Europeană? Un sondaj de opinie solicitat de Primăria Timişoara ar putea arăta măcar câţi timişoreni ştiu ceva concret despre acest program, despre modul în care Timişoara a fost pregătită, timp de aproape şapte ani, să devină Capitală Culturală Europeană.

Articol publicat şi în Puterea a Cincea.