Statul roman trebuie să manifeste prudenţă maximă pe subiectul exploatării miniere de la Roşia Montană, astfel încât crearea locurilor de muncă să nu fie singurul argument, iar mediul natural şi patrimoniul cultural să fie puse în pericol, avertizează şi reprezentanţii partidului Forţa Civică Timiş, şi membrii Partidului Noua Republică Timiş. În plus, au fost desecretizate o serie de documente care arată cum compania Roşia Montană Gold Corporation a anunţat câştigarea licitaţiei cu o zi înainte ca Statul roman, reprezentat de firma Minvest S.A, să anunţe că doreşte un partener pentru exploatarea minieră.

Organizarea unui referendum, considerată a fi de bun augur

Imediat după declanşarea, în mai multe oraşe din ţară, a manifestaţiilor împotriva proiectului Roşia Montana, preşedintele Traian Băsescu a declarat că nu exclude po-sibilitatea de a convoca un referendum naţional pe această temă, care s-ar putea desfăşura în acelaşi timp cu scrutinul pentru Parlamentul European, în 2014: “Nu am nicio problemă să declar referendum naţional pe tema aceasta, dimpotrivă. Dacă Guvernul nu găseşte resurse să discute cu societatea civilă, îl organizez odată cu europarlamentarele. Îmi menţin punctul de vedere că reluarea mineritului prin extragerea metalelor este o oportunitate pentru România, în acelaşi timp trebuie văzută soluţia prin care să fie împă-cată societatea”.
Membrii partidului Forţa Civică Timiş anunţă că susţin ideea organizării unui referendum pe subiectul exploatării miniere de la Roşia Montană. Andrei Văcaru, preşedintele F.C. Timiş, spune că subiectul este destul de delicat, iar oficialii Statului român trebuie să manifeste prudenţă maximă pentru a nu pune în pericol interesele cetăţenilor care locuiesc în zona respectivă. Acesta declară că organizarea unui referendum poate fi definitorie pe această speţă. Însă, acest lucru poate fi realizat doar dacă populaţia este informată corect despre impactul pe care procesul de exploatare îl are asupra mediului natural şi social. Mai mult, apreciază Andrei Văcaru, trebuie cunoscute informaţii despre veniturile pe care statul le dobândeşte în urma asocierii cu firma R.M.G.C.

„Efectele negative ale exploatării pot fi mai grave decât crearea de locuri de muncă”

Andrei Văcaru mai spune că este nevoie de un studiu serios de impact asupra procedurii de extragere a metalelor din zăcământ – dat fiind că Gold Corporation foloseşte cianuri – pentru a se vedea dacă nu cumva există şi alte metode la care se poate apela şi care să nu afecteze mediul înconjurător: “Este nevoie de o informare corectă, de transparenţă. Însă un guvern care nu găseşte contractul cu Bechtel are mari probleme de credibilitate în ceea ce priveşte contractul cu alte corporaţii”, mai spune preşedintele F.C. Timiş.

Deşi nu este de acord cu modul în care guvernanţii au ales să trateze problema de la Roşia Montană, acesta a precizat că susţine crearea de locuri de muncă şi invesţii în România, însă nu în orice condiţii: „Nu ucigând mediul şi valorile culturale de la Roşia Montană, mai ales că redevenţele şi profitul pe care le are Statul în asocierea cu R.M.G.C. sunt destul de mici. Efectele negative ale exploatării pot fi mai grave decât crearea de locuri de muncă”.

Andrei Văcaru estimează că Parlamentul României, în a cărui dezbatere intră proiectul privind exploatarea minieră de la Roşia Montană, va acorda un vot pozitiv pentru această lege: „De ce credeţi că este paranoia lui Victor Ponta cu prim-ministrul care spune că este de acord cu proiectul şi deputatul care spune nu? Dacă legea trece, Victor Ponta va spune că «în sfârşit, se vede că are susţinerea Parlamentului, care este cel mai important for democratic din ţară». Dacă nu va trece legea, o să spună, «vedeţi, Parlamentul are grijă de mediu şi nu a votat legea»”.

Noua Republică le cere parlamentarilor timişeni să iniţieze un dialog cu populaţia pe tema Roşia Montană

Şi reprezentanţii Partidului Noua Republică, filiala Timiş, îşi manifestă rezervele faţă de acest proiect şi consideră că beneficiile ipotetice în privinţa generării de locuri de muncă şi de venituri suplimentare la bugetul statului nu pot compensa riscurile imense pentru mediu şi pentru patrimoniul naţional pe care le-ar implica realizarea acestui proiect: „Condamnăm atitudinea duplicitară şi cinică manifestată de Executivul condus de Victor Ponta faţă de problematica existentă la Roşia Montană şi cerem tuturor factorilor de decizie să ia decizii responsabile şi conforme cu interesul naţional”, declară Ovidiu Tărţan, preşedinte P.N.R. Timiş.

Cât despre parlamentarii care trebui să reprezinte interesele cetăţenilor, situaţia actuală este „o ocazie unică să-şi dovedească aderenţa la agenda cetăţeanului şi nu a grupurilor de interese care urmăresc prădarea avuţiei naţionale”.

Noua Republică Timiş le cere parlamentarilor locali să iniţieze un dialog deschis cu cetăţenii şi organizaţiile civice din circumscripţiile pe care le reprezintă şi să exprime în legislativ un punct de vedere fundamentat pe opţiunile populaţiei faţă de proiectul Roşia Montană.

„Actuala formă de exploatare înseamnă oferirea unor resurse valoroase în schimbul a mii de tone de cianuri”

Proiectul Roşia Montană înseamnă crearea celui mai mare lac de decantare din Europa, pe o suprafaţă de 500 de hectare, cu o concentraţie periculoasă de cianură, ce va reprezenta un adevarat pericol pentru mediu, mai spun oficialii P.N.R. Timiş. În cazul în care barajul, care are doar 185 de metri, va ceda, avertizează aceştia, va fi pusă în pericol întreaga reţea hidrografică: „Oricum, pânza freatică poate fi contaminată cu cianuri, întrucât lacul creat are pereţi permeabili, iar substanţele toxice eliberate în atmosferă vor genera ploi acide şi vor duce la distrugerea ecosistemului”.

Pe de altă parte, subliniază ei, de îndată ce proiectul de exploatare este aprobat, se dă acordul pentru promovarea unei forme periculoase de exploatare a aurului, care se dorea a fi interzisă, fiind o metodă pentru care se caută soluţii alternative tocmai pentru că nu se poate practica în condiţii sigure pentru mediul înconjurător: „Actuala formă de exploatare mai înseamnă oferirea unor resurse valoroase în schimbul a mii de tone de cianuri, sărăcirea ireversibilă a zonei, la sfârşitul perioadei de exploatare, şi imposibilitatea de a mai dezvolta în zonă alte activităţi economice”.

R.M.G.C. a câştigat licitaţia cu o zi înainte ca Statul român să publice anunţul de licitare

Portalul riseproject.ro a făcut publice, zilele trecute, documente confidenţiale din afacerea Roşia Montană, care arată modul în care a fost cedat dreptul asupra aurului de la Roşia Montană.

Jurnaliştii de la riseproject.ro spun că, timp de 14 ani, licenţa de exploatare a fost unul dintre cele mai bine păstrate secrete „ale unei mari afaceri româneşti, fiind actul care a dezbinat peste un deceniu societatea civilă, guvernanţi şi compania dezvoltatoare”. Povestea a început în 1999, când licenţa a fost acordată companiei statului Minvest, fără licitaţie, iar un an mai târziu, a ajuns, tot fără licitaţie, la compania privată Roşia Montană Gold Corporation, fosta Euro Gold Resources.
Potrivit riseproject.ro, ilegalităţile au pornit ceva mai devreme, pe 5 septembrie 1995, când Regia Autonomă a Cuprului Deva, firmă deţinută de Statul român şi denumită ulterior Minvest S.A., a anunţat în ziarul Adevărul că este în căutarea unui partener străin pentru a exploata sterilele cu conţinut de metale preţioase din iazurile de decantare de la Roşia Montană. Compania dădea chiar un termen de 30 de zile pentru ca firmele interesate să depună ofertele la sediul regiei.

În proiectul contractului de societate care a dus la înfiinţarea firmei mixte (Euro Gold Resources care în prezent se numeşte Roşia Montană Gold Corporation) este menţionat că firma Gabriel Resources, partenerul străin de la Roşia Montană, câştigase licitaţia având ca obiect procesarea iazurilor aurifere cu o zi înainte de publicarea anunţului de licitaţie, pe data de 4 septembrie 1995…

În ultimele luni, autorităţile guvernamentale au promis că vor urgenta desecretizarea licenţei. Însă, zilele trecute, Guvernul şi-a asumat un proiect de lege prin care dă undă verde exploatării de la Roşia Montană, fără ca în prealabil să publice cel mai important document din această afacere: „Proiectul Guvernului este primul pas spre desemnarea proiectului de la Roşia drept proiect de utilitate publică, ceea ce ar permite companiei să-i exproprieze pe localnicii care se opun proiectului, fără ca aceştia să poată contesta în instanţă procedura”, susţin jurnaliştii de la riseproject.ro. Contractele de împrumut, mai spun aceştia, arată cum Statul, după ce a cedat gratis şi fără licitaţie licenţa către compania Gabriel Resources, a ajuns să fie dator cu aproape 40 de milioane de dolari către aceeaşi companie: „Contractele de împrumut pentru finanţarea afacerii demonstrează cum Statul nu poate încasa niciun dolar din dividende, până la momentul la care Roşia Montană Gold Corporation nu va returna împrumuturi de sute de milioane de dolari către acţionarii săi privaţi”.