Parlamentarii liberali de Timiş susţin Proiectul Roşia Montană doar în anumite condiţii

Ei cer modificarea acordului cu RMGC

Parlamentarii P.N.L. de Timiş spun că Roşia Montană are nevoie de exploatarea minieră, dar că acest lucru va fi posibil doar dacă va fi modificat proiectul de lege. Unul dintre ei, senatorul Petru Ehegartner, care s-a întors dintr-o vizită pe care a făcut-o zilele acestea la Roşia Montană, spune că este de neconceput ca prin derogările acordate RMGC, acea zonă să iasă de sub incidenţa legislaţiei româneşti. Totuşi, susţine el, localnicii nu au alte surse de venituri decât din minerit.

Parlamentarii P.N.L., nemulţumiţi de proiectul de lege

Rosia MontanaPetru Ehegartner, senator de Timiş al P.N.L., declară că formaţiunea politică din care face parte susţine idee de exploatare minieră pentru Roşia Montană, însă nu în forma în care este construit actualul proiect de lege pe care

Parlamentul ar trebuie să-l aprobe. Acesta consideră că proiectul de lege şi acordul privind exploatarea minereurilor auro – argintifere din perimentrul Roşia Montană trebuie modificat. Petru Ehegartner este de părere că redevenţa de şase procente acordată Statului român ar trebuie plătită în natură, sub formă de aur, subliind că în acest mod se va îmbunătăţi rezerva de aur a B.N.R., procentul revenit fiind echivalentul a aproape 600 de milioane de dolari. La Roşia Montană, vor fi exploatate pe o perioadă de 16 ani 340 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint.

Liberalii nu sunt de acord nici cu faptul că proiectul conţine o serie de derogări de la legislaţia în vigoare, creând astfel condiţii speciale pentru RMGC. În proiectul de lege se stipulează că RMGC poate deveni proprietarul sau concesionarul oricărui imobil necesar exploatării miniere asupra căruia Statul român deţine un drept de proprietate, în numai 45 de zile de la solicitare şi fără nicio licitaţie publică. De asemenea, RMGC poate obţine direct de la Ministerul Economiei dreptul de concesionare asupra imobilelor expropriate din perimetrul exploatării miniere, pe o durată de 49 de ani, fără a fi necesară înscrierea în Cartea Funciară.

Proiectul de lege mai stipulează că societatea respectivă are dreptul să utilizeze şi să schimbe folosinţa oricăror imobile expropriate din perimetrul minier, inclusiv a celor cu “destinaţie special” – cum ar fi lăcaşuri de cult, monumente, ansambluri şi situri istorice – dacă realizează “replici” pe alte amplasamente. În ceea ce priveşte obţinerea certificatului de descărcare de sarcină arheologică pentru zonele de patrimoniu, compania canadiană nu are obligaţia de a deţine un astfel de aviz. În cazul în care un act sau o procedură de avizare a RMGC a fost anulată, autorităţile au obligaţia de a elibera companiei în nu mai puţin de 30 de zile un act sau aviz nou care să-l înlocuiască pe cel anulat. “Modul în care s-a pus problema exproprierilor nu este în regulă. Dacă se aduc nişte derogări de la legislaţia actuală, cu gândul că legislaţia nu e bună, atunci să modificăm legea. E de neconceput ca prin aceste specificaţii să scoatem de sub statutul legislaţiei române acea zonă”, spune Petru Ehegartner.

Acesta a mai precizat că parlamentarii liberali au obiecţii şi faţă de maniera în care s-a pus în dezbatere subiectul, punctând că este anormal ca parlamentarii să dea un vot pe un pro-iect de lege căruia nu îi cunosc toate detaliile. Mai mult, acesta îi solicită premierului Victor Ponta să pună la dispoziţia parlamentarilor toate materialele care au constituit baza proiectului de lege privind exploatarea minieră: „Este anormal să fim puşi în situaţia de a da un vot pentru un anumit proiect de lege, atâta vreme cât procesul de adoptare al acestei exploatări a început cu 15 ani în urmă. Au fost semnate o serie de documente de către autorităţile guvernamentale, pe care Parlamentul nu le cunoaşte, nu le-a cunoscut şi ar fi pus în situaţia de a da un vot în necunoştinţă de cauză”.

Care sunt avantajele proiectului?

Petru Ehegartner cu privirea in josPetru Ehegartner este, însă, convins că exploatarea de la Roşia Montană ar avea şi avantaje. El spune că punerea în practică a acestui proiect ar reprezenta o direcţie de creştere economică pentru România, fără niciun efort financiar: „Ne plângem de sărăcie, dar trebuie să facem ceva, printr-o soluţie pragmatică. Nu o să ieşim din sărăcie din acţiuni pasive. Sper că va fi înţeles mesajul că doar prin crearea de locuri de muncă putem ieşi din impas”.

Totuşi, senatorul Ehegartner arată că există şi dezavantaje vizavi de condiţiile mai puţin prielnice pentru dezvoltarea mediului înconjurător provocate de tehnologiile de exploatare. Însă, crede că riscurile pentru natură trebuie văzute ca aspecte pe care orice proces tehnologic industrial şi-l asumă în momentul în care este demarat. Pe de altă parte, acesta susţine că, din informaţiile pe care le are de la specialiştii din Ministerul Mediului, reziduurile exploatării cu cianură sunt biodegradabile, iar „în zece ani, efectele lor vor fi nule, nepermiţând mediului înconjurător să fie compromis pe termen nelimitat”. Mai mult, acesta a precizat că exploatări cu cianură se fac şi în alte ţări, dând ca exemple Finlanda şi Suedia.

Petru Ehegartner anunţă că RMGC a solicitat audit de mediu de la două agenţii din Norvegia, „asupra cărora nu pot exista suspiciuni de superficialitate, fiind oameni care au cultul protecţiei mediului”. 

„La Roşia Montană nu se trăieşte decât din minerit”

Petru Ehegartner anunţă că a făcut personal o vizită la Roşia Montană, în urmă cu câteva zile, pentru a se convinge de realităţile de acolo: „Am vrut să văd personal situaţia de acolo, pentru că s-au aruncat în spaţiul public o serie de informaţii care sunt cel puţin exagerate şi îmbrăcate într-o haină exclusiv politică. Este paradoxal ca într-o zonă cu o asemenea bogăţie naturală să constatăm că oamenii trăiesc într-o sărăcie lucie”.

Acesta susţine că din discuţiile cu localnicii care, în majoritate, sunt pentru demararea proiectului de exploatare, a reieşit că aceştia nu se pot întreţine din alte activităţi decât cele de minerit, regiunea nefiind prielnică nici pentru dezvoltarea agriculturii, nici a zootehniei: „Oamenii solicită un drept constituţional, dreptul de a munci. Poveştile care se spun, să găsim soluţii alternative pentru acea zonă sunt emise de oameni care nu cunosc problematica şi realităţile de la Roşia Montană. Sunt condiţii speciale în care nu se pot face alte activităţi economice în afară de minerit”.

În privinţa potenţialului turistic, acesta afirmă că Roşia Montană nu îl va avea, pentru că, în zonă, nu pot fi vizitate decât galeriile miniere: „Este doar o aşezare umană ca un campus de exploatare. Doar vestigiile istorice ar putea reprezenta un fond de interes turistic. Se vor conserva câţiva kilometri de galerii miniere care să pună în evidenţă tehnologia de exploatare care a fost folosită pe parcursul timpului”.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

Jurnalist Timpolis