În pofida promisiunilor electorale legate de reabilitarea termică integrală a blocurilor din Timişoara, se pare că nici cu fonduri guvernamentale, nici europene lucrurile nu se mişcă la Timişoara. Deşi s-au depus cereri pentru acordarea de finanţări europene pentru reabilitarea a 56 de blocuri la Timişoara, până acum municipiul nu a primit niciun leu, prin intermedierea şi bunăvoinţa Ministerului Dezvoltării, gestionar al programului de finanţare în România. În acelaşi timp, în oraşe precum Zalău s-au semnat deja şapte contracte de finanţare pentru reabilitări termice de blocuri.

Nici bani guvernamentali, nici europeni

Pe vremea marilor promi­siuni din campania electorală, echipa ajunsă azi la cârma ad­mi­­nistraţiei locale îşi lua an­ga­jamente legate de continuare a reabilitării termice a blocurilor. Se plusa atunci, promiţându-se că, până la finalul mandatului noii echipe administrative, vor fi reabilitate termic aproape toate blocurile din Timişoara. Ca o continuare, anul trecut se preciza că au fost depuse pro­iecte în valoare de zece milioa­ne de euro pentru reabilitări, dar până acum nu s-a primit niciun leu.

Iniţial, în 2012, se dădeau asigurări că se vor găsi fonduri guvernamentale pentru reabi­litările termice de la Timişoara şi se dădeau şi cifre, scoase, nu se ştie de unde – „între şapte şi opt milioane de euro”, doar pen­tru blocurile din municipiu.

Între timp, după duşul re­ce pri­mit de administraţia lo­cală, la începutul lui 2013, când Timi­şoara nu a primit, la vota­rea bugetului, niciun leu, pen­tru nicio investiţie majoră, s-a în­ceput să se uite promisiunile legate de „iminenta” reabilita­re a blocurilor din zone precum bulevardul Take Ionescu, Calea Aradului şi Calea Şagului.

În sfârşit, a venit ca un colac de salvare vestea că se pot face reabilitări termice şi din fonduri europene, prin pro­gramul de creştere a eficienţei energetice a locuinţelor. Astfel, României i s-au pus la dispoziţie 350 de milioane de euro din fonduri europene pentru reabi­litarea termică a blocurilor. Gestionar sau administrator de program era şi este şi acum Mi­nisterul Dezvoltării, al cele­bru­lui vicepremier Liviu Drag­nea. La Timişoara se făceau cu această ocazie noi promi­siuni, spunându-se că vor fi mai mult ca sigur reabilitate termic peste 200 de blocuri, prin acest program de finanţare euro­pea­nă. Până la urmă, totul s-a re­zu­mat la cinci cereri de finan­ţare, depuse la timp, pentru 56 de blocuri din municipiu. Se mai spunea atunci că regula de finanţare e clasica „primul ve­nit, primul servit”, şi că, atâta vreme cât Timişoara a depus ofertele la timp, edilii locali nu mai trebuiau decât să aştepte cele zece milioane de euro, afe­rente acestor proiecte depuse.

Aşteptarea s-a prelungit, însă, şi, până în momentul de faţă, Timişoara nu a primit nici­un leu, deşi banii nu erau daţi de la buget, nu erau pro­prietatea Ministerului Dezvol­tării, şi ar fi trebuit acordaţi, fără discriminări, proiectelor depuse. „Proiectele sunt depu­se şi sunt evaluate. Au mai fost anumite cereri suplimentare şi acum aşteptăm să se dea undă verde pentru finanţare, ca să putem organiza apoi licitaţiile pentru lucrările efective. În mod sigur, acestea vor începe în 2014”, declara primarul Ni­colae Robu, anul trecut.

Zalăul, fruntaş pe ţară

Se pare însă că nici de a­ceastă dată asigurările şi opti­mismul reprezentanţilor admi­nistraţiei locale nu prea s-au potrivit cu reacţiile de pe plan central.

Astfel, ca lucrurile să fie foarte clare, Federaţia Asocia­ţiilor de Locatari a făcut o soli­ci­tare de informaţii publice Mi­nisterului Dezvoltării, cu privi­re la proiectele depuse, şi con­tractele semnate, până acum, la nivel de ţară. Conform situa­ţiei care i-a fost trimisă de că­tre Ministerul Dezvoltării, cu cererile pentru cele 56 de blo­curi care se doresc a fi reabi­litate termic cu bani europeni, Timişoara este în clasamentul municipiilor cu cele mai multe cereri, fiind devansată doar de Craiova şi Slatina.

Însă se pare că numărul de cereri nu are nicio legătură cu aprobarea şi semnarea de contracte. După cum, conform declaraţiilor conducerii Primă­riei Timişoara, care spun că proiectele au fost depuse la timp, nu prea pare să aibă nicio legătură cu regula „primul ve­nit, primul servit”.

Şi aceasta pentru că au fost aprobate finanţări şi au fost semnate contracte cu o serie de municipii din România, printre care nu se regăseşte Ti­mişoara. Zalăul e vedeta listei, cu şapte contracte de reabili­tări de blocuri semnate. Mai apar în listă, cu contracte sem­nate, deci, ca beneficiari de fon­duri, Satu Mare, Bistriţa, Boto­şani, Cluj-Napoca şi Oradea.

„La Timişoara, deşi s-au depus proiectele la timp, nu s-a semnat nici măcar un contract de finanţare. Aceasta, în condi­ţiile în care sunt destule oraşe la care s-au aprobat finanţările pentru reabilitare termică. Să se depună cereri pentru 56 de blocuri şi să nu se primească niciun leu mi se pare foarte ciu­dat. Conducerea Primăriei Ti­mişoara susţine că se mai aş­teaptă ceva clarificări. Sperăm să nu constatăm şi pe parcursul acestui an că se aprobă finan­ţări şi se semnează contracte pentru alte oraşe, iar Timişoa­ra nu primeşte, din nou, niciun leu”, spune Petru Olariu, pre­şe­dintele Federaţiei Asociaţii­lor de Locatari Timişoara.

700 de asociaţii de locatari, în aşteptare

La Timişoara, mai puţin de 10% dintre blocurile programate pentru reabilitare termică au şi fost  izolate. Din lipsă de bani, doar 64 de imobile au fost anve­lopate. Alte 700 de asociaţii de locatari aşteaptă finanţare de la Guvern sau de la Uniunea Eu­ro­­peană, de mai bine de trei ani.

Lucrările la cele 64 de blo­curi reabilitate termic au costat aproape 30 de milioane de lei. Jumătate din sumă provine de la bugetul de stat, 30% au pus au­torităţile locale, iar asociaţiile de locatari au contribuit cu 20% din bani.

Indiferent că vor fi ajutate de Primărie sau de fondurile venite de la Uniunea Europea­nă, asociaţiile de locatari tre­buie să vină în continuare şi cu o contribuţie proprie. Aceasta va varia între 20% şi 30% din costul total.

În 2012, după alegerile lo­ca­le, Primăria Timişoara a a­probat deja o hotărâre prin ca­re s-a definitivat o listă de 238 de imobile, de pe principalele ar­tere ale oraşului, pentru care se doreşte accesarea de fonduri nerambursabile pentru reabili­tare. Dintre acestea au mai ră­mas cu proiecte doar cele 56 de blocuri, aflate în analiză la Mi­nisterul Dezvoltării. Au fost lua­te în vizor blocuri de pe Căile Ara­dului, Torontalului, Sever Bocu, Martirilor, de pe bulevar­dele  Liviu Rebreanu, Sudului, Take Ionescu, Simion Bărnuţiu, 16 Decembrie 1989, din Pieţele Mărăşti, Victoriei şi de pe stra­da Mareşal Constantin Prezan.

Pe lista celor 238 de imo­bile inventariate pe principalele artere ale urbei, aprobată de Consiliul Local, se regăsesc şi 100 de blocuri cu menţiunea “fă­ră solicitare”, semn că asocia­ţiile de proprietari nu şi-au ma­nifestat dorinţa de a intra în pro­gramul de reabilitare termică.

Refuzul proprietarilor de a demara reabilitări termice pare să fi iritat conducerea Primă­riei care susţinea atunci că s-ar putea ajunge inclusiv la amen­darea proprietarilor refractari. Reprezentanţii Federaţiei Aso­ciaţiei de Locatari Timişoara pre­cizau însă că nu există bază le­gală pentru un astfel de demers.

Banii aferenţi programului de reabilitare termică a blocurilor, recuperaţi foarte greu

Cu ocazia unui control fă­cut la Primăria Timişoara, inspec­torii Curţii de Conturi au remar­cat şi recuperarea deficitară a sumelor aferente programului de reabilitare termică a blocuri­lor. Inspectorii au recomandat Primăriei Timişoara continua­rea demersurilor pentru recu­pe­rarea integrală a sumelor da­torate de asociaţiile de proprie­tari aferente cotei de 20% din valoarea lucrărilor de reabilita­re termică a blocurilor de lo­cuinţe, inclusiv prin acţionarea în instanţele abilitate.

Problema acestor sume es­te mai complicată, însă. Potri­vit legii, asociaţiile de proprietari de la imobilele la care au fost demarate lucrări de reabilitare se obligau să achite 20% din contravaloarea lucrărilor presta­te. Problema e că, în stilul cla­sic al multor antreprenori care lucrează cu statul, devizele pen­tru unele lucrări de reabilitare termică au fost umflate.

În cazul unor reabilitări din zona străzii Mureş, de exemplu, au existat divergenţe legate de costul final al lucrării. Mai pre­cis, în baza contractului iniţial, Primăria şi Asociaţia de Loca­tari conve­neau cu antrepreno­rul asupra unei sume clare, ca­re să acope­re cheltuielile de re­abilitare. Ulterior, firma execu­tantă mai făcea nişte lucrări su­plimentare care nu erau pre­văzute în devi­zul iniţial. Evi­dent, în aceste situaţii, preţul stabilit la început creştea, în unele ca­zuri destul de mult. De aceea, o serie de asociaţii de locatari au spus că nu plătesc acele lucrări, de care nu au nevoie, şi care au fost fă­cute fără acordul. Abia din 2012 Primăria Timişoara a decis ca pe viitor să nu mai per­mită efec­tuarea niciunei lucrări supli­mentare, pe contractele de rea­bilitare termică, decât dacă sunt aprobate de Consiliul Local şi asociaţia de locatari. Iniţia­tiva era, însă, tardivă.