Primăria Timişoara concesionează deratizarea şi dezinsecţia cu o redevenţă de… 1,5%

A fost publicat caietul de sarcini pentru atribuirea acestor servicii pe o perioadă de trei ani

DezinsectiePrimăria Timişoara intenţionează să atribuie serviciul de salubrizare pentru activităţile de dezinsecţie, dezinfecţie şi deratizare în Timişoara, printr-un contract cadru pe trei ani, supus recent aprobării Consiliului Local. Redevenţa stabilită pentru aceste servicii este una extrem de mică, raportată la veniturile care pot fi obţinute de pe urma exploatării acestor servicii. Astfel, concesionarul va trebui să plătească o redevenţă de doar 1,25% din facturile încasate pentru serviciile prestate.

 

Contract pe trei ani

Municipalitatea timişoreană vrea să delege gestiunea serviciului de salubrizare pentru activităţile de dezinsecţie, dezinfecţie şi deratizare în Municipiul Timişoara pe o perioadă de trei ani, publicând în acest sens caietul de sarcini şi Contractul-cadru de delegare a gestiunii serviciului. Redevenţa stabilită de contractul de delegare, adică plata facută către Primărie în schimbul dreptului de a presta serviciul atribuit, este de doar 1,5% din valoarea facturilor încasate lunar de către concesionar pentru activităţile de dezinsecţie, dezinfecţie, deratizare şi tratamente fitosanitare prestate.

Nivelul foarte mic al acestei redevenţe nu este motivat în vreun fel de către Primărie, care, în plus, nu stabileşte că neplata redevenţei duce la anularea contractului, ci doar că “nerespectarea de către delegat a obligaţiei de plată a redevenţei sau executarea cu întârziere a acestei obligaţii conduce la plata de penalităţi calculate în conformitate cu prevederile legale în vigoare”.

Contractul mai are şi alte paragrafe care ar putea avantaja viitorul concesionar, cum este cel legat de faptul că “niciuna dintre părţile contractante nu răspunde de neexecutarea la termen sau de executarea în mod necorespunzător, total ori parţial, a oricărei obligaţii care îi revine în baza contractului de delegare a gestiunii, dacă neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a obligaţiei respective a fost cauzată de forţa majoră”, deşi nu se precizează explicit ce se înţelege prin situaţia de forţă majoră.

Totodată, contractul pe trei ani mai prevede că poate fi prelungit “pentru o perioadă egală cu cel mult jumătate din durata iniţială, prin acordul de voinţă al părţilor, care vor încheia un act adiţional cu cel puţin şase luni înainte de încetarea lui”. Şi, ca şi cum această prevedere nu ar fi suficientă, o altă clauză mai prevede că acest contract “poate fi prelungit în cazul în care operatorul la cererea delegatarului şi pentru buna executare a activităţii de dezinsecţie, dezinfecţie şi deratizare a realizat investiţii care nu ar putea fi amortizate în termenul rămas până la expirarea contractului iniţial decât printr-o creştere excesivă a tarifelor şi taxelor.”

Or, sub aceste auspicii, create chiar de către Primăria Timişoara, există şanse mari ca respectivul contract să fie întins pe zeci de ani, aşa cum s-a mai întâmplat şi cu alte contracte celebre încheiate de către Primărie cu diverşi prestatori privaţi.

În ceea ce priveşte preţul, contractul-cadru dă posibilitatea măririi anuale, prin prevederea conform căreia concesionarul “are dreptul să solicite, în fiecare an, în luna ianuarie, ajustarea tarifelor pentru activitatea de dezinsecţie, dezinfecţie şi deratizare, precum şi tratamente fitosanitare”. Mărirea se va face ţinând cont de indicele preţurilor de consum, deşi e greu de precizat ce legătură au acestea cu deratizarea sau dezinsecţia.

Lista cu “inamicii”, stabilită în studiul de oportunitate

Studiul de oportunitate care însoţeşte caietul de sarcini prevede mai detaliat lista cu activităţi, şi stabileşte că, în cazul dezinsecţiei, “inamicii” luaţi în vizor sunt gândacul roşu de bucătărie, gândacul negru de bucătărie, musca, ţânţarul, căpuşa, ploşniţa de casă, molia de haine, puricele, păianjenul, viespea, furnica neagră, molia covoarelor. 

Dezinsecţia aeriană se va efectua minimum de două ori pe an, pe raza întregului teritoriu administrativ al oraşului, care este în suprafaţă de 12.935 hde hectare, iar dezinsecţia terestră în interiorul cladirilor, precum şi în exteriorul acestora se va efectua minimum de două ori pe an sau ori de câte ori este nevoie pentru stingerea unui focar.  Conform aceluiaşi document, dezinfecţia (operaţiuni de prevenire şi combatere a bolilor infecţioase şi parazitare la om şi animale) se efectuează tot “minim de două ori pe an” şi tot de două ori se face şi deratizare, prin trei metode – împiedicarea pătrunderii şi stabilirii rozătoarelor în obiective, îndepărtarea surselor de apă şi hrană pentru rozătoare şi amplasarea de staţii de intoxicare cu momelii toxice în locaţii bine definite, sau prin amplasarea de momeli în galeriile existente şi constatate pe teren.

Nu în ultimul rând, se mai doreşte să se atribuie şi tratamentele fitosanitare – adică activităţile de dispersare, acoperire cu pesticide si produse biologice pentru combaterea dăunătorilor şi bolilor plantelor şi cu  erbicide pentru combaterea ambroziei. Aceste tratamentele fitosanitare prin pesticide se efectuează minimum de patru ori pe an. “Nu aş spune că până acum a fost o coordonare foarte bună a acestor activităţi de dezinsecţie şi deratizare. Prin hotărâri de consiliu local s-a stabilit că firmele de specialitate trebuie să facă dezinsecţie şi deratizare pe domeniul public, şi în acelaşi timp trebuie să efectueze şi asociaţiile de locatari, tot cu firme specializate, dezinsecţie şi deratizare în imobilele private. Problema e că nu o dată comunicarea s-a dovedit a fi una deficitară iar asociaţiile de locatari erau notificate de pe azi pe mâine că trebuie să facă deratizare şi dezinsecţie, deşi nu e deloc simplu să găseşti o firmă şi să faci o programare într-un interval atât de scurt”, spune Petru Olariu, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Locatari Timişoara.

Reprezentanţii F.A.L.T. mai spun că stabilirea prin contract a faptului că dezinsecţia şi deratizarea se face “ori de câte ori este nevoie” lasă loc la destul de multe interpretări. “Este un termen vag. O firmă de specialitate, ca să factureze cât mai mult, poate stabili că în fiecare zi este nevoie să se realizeze astfel de operaţiuni”, precizează Petru Olariu.

Preşedintele F.A.L.T. mai spune că în ultima perioadă asociaţiile de locatari au avut mai degrabă nevoie de servicii de deratizare decât de dezinsecţie: “Au fost cazuri în care au fost focare de rozătoare mari, în special la acele blocuri turn, cu tobogane pentru gunoi, care atrag şobolanii. La blocurile cu patru nivele s-a reuşit să se scape de şobolani prin închiderea tomberoanelor, care erau o sursă permanentă de hrană pentru rozătoare”.

Purici, şobolani şi gândaci, “repartizaţi” pe cartiere

SobolanÎn privinţa dezinsecţiilor făcute în ultimii ani, reprezentanţii Direcţiei de Mediu spun că au existat invazii de purici, care nu au ocolit nici instituţiile de învăţământ. „Au fost solicitări cu privire la prezenţa puricilor în subsolurile blocurilor (în general datorită animalelor de companie), instituţiilor de învăţământ (Liceul I. Mincu, Şcoala Generală nr. 7, Grupul Şcolar Industrial Alimentar), parcuri de joacă (Clăbucet, Adolescenţilor, Kuncz, Cugir, Dej). Datorită precipitaţiilor dese şi cu intervale scurte de pauză au fost necesare repetarea mai multor tratamente de dezinsecţie în zonele Ronaţ, Fratelia, Elisabetin, Kuncz”, precizează cei de la Direcţia de Mediu a Primăriei.

Şi tot reprezentanţii Primăriei susţin că există zone unde dezinsecţia trebuie repetată de mai multe ori într-un an. Astfel, între zonele cu incidenţă ridicată în ceea ce priveşte numărul mare de muşte sunt pomenite Campusul Universitar, Steaua, Fratelia, Bucovina, Mircea cel Bătrân, Circumvalaţiunii, Cetate, Tipografilor, Piaţa 700, Iosefin, Odobescu, Elisabetin şi Badea Cârţan.

Ţânţarii, în schimb, spun angajaţii Direcţiei de Mediu, ar prefera zonele Plopi, Crişan, Ronaţ, Blaşcovici, Ion Ionescu de la Brad, UMT, Pădurea Verde, Spitalul Victor Babeş, Telegrafului, Dorobanţi, Modern, Baba Dochia, Fabric, Campus Universitar, Stadion, Spitalul Judeţean, Ciarda Roşie, Buziaşului, Freidorf, Dâmboviţa, Şagului şi Steaua.

În ceea ce priveşte şoarecii şi şobolanii, reprezentanţii Direcţiei de Mediu spun că se face deratizare pe o suprafaţă de 49 de milioane de metri pătraţi. Focarele preferate de rozătoare sunt Fratelia – Steaua (porţiunea cu conducte), Freidorf (Parcul industrial), zonele Girocului, Timişoara Sud până la Podul din Calea Şagului, bulevardul Liviu Rebreanu până la Stadionul „Dan Păltinişanu”, Mehala, Ovidiu Balea, Stadionul C.F.R., Cetate, rambleul de cale ferată de la viaductul de pe strada Brediceanu până la Gara de Est, platforma comercială de pe strada Ialomiţa, malurile Canalului Bega, Solventul, Staţia de epurare a oraşului, Fabric, Baba Dochia, Lunei (la casele vechi), Badea Cârţan, Complexul Studenţesc (între strada Pestalozzi şi b-dul Eroilor), Calea Buziaşului şi b-dul Sudului.

Print Friendly, PDF & Email