Foto: Sebastian Tătaru

Reabilitarea clădirilor istorice ale Timișoarei reprezintă un obiectiv prioritar pentru anul 2023 când Timişoara va derula programul Capitală Europeană a Culturii, spune deputatul PNL Marilen Pirtea. Pentru asta, adaugă el, singura soluție rapidă și eficientă este ca Primăria să realizeze lucrări de reabilitare urbană și patrimonială pentru primele câteva zeci de clădiri istorice, bugetul necesar reabilitării fiecărei clădiri putând fi considerat un împrumut public pentru proprietarii din aceste clădiri.

Deputatul PNL Marilen Pirtea reaminteşte căTimișoara este cunoscută prin cel mai dens patrimoniu de clădiri istorice din România urbană, cu 14.500 de imobile cuprinse în arealul istoric al zonelor protejate urbanistic. Reabilitarea acestora, spune el, este un proces mult prea lent pentru orizontul anului 2023, când Timișoara va derula programul Capitalei Europene a Culturii: „Este evidentă nevoia unei intervenții realizate printr-un mecanism financiar foarte precis și eficient, prin care să se atingă un obiectiv îndrăzneț de reabilitare rapidă a acelor imobile care sunt în prima grupă a clădirilor reprezentative, cel puțin câteva sute de fațade care formează împreună imaginea arhitecturală a Timișoarei istorice”. Un program de intervenție care ar dinamiza reabilitarea unor clădiri istorice ar fi un sprijin şi pentru economia locală, pentru sectorul construcțiilor și pentru piața structurată a forței de muncă din acest sector, adaugă deputatul liberal.

Marilen Pirtea mai spune că, la începutul acestui an, a fost anunțată deschiderea unui program-pilot de finanțare, prin care timișorenii pot accesa bani pentru a-și reabilita clădirile istorice. Este vorba despre o sumă de 100.000 de lei pentru un imobil, bani proveniţi dintr-un buget total de un milion de lei, alocat de Institutul Național al Patrimoniului prin programul Timbrul Monumentelor Istorice, în pregătirea anului capitalei culturale europene. „Este vorba, prin urmare, de cel mult zece imobile care pot fi reabilitate prin acest program, dintre sutele de clădiri istorice care au nevoie de intervenție. Un proiect cu o valoare mai mult simbolică, ca acoperire a nevoilor de reconstrucție din zona veche a Timișoarei”, adaugă Marilen Pirtea.

Acesta reaminteşte că, anul trecut, în campania electorală, primarul Timişoarei, Dominic Fritz, promitea înființarea unui fond de zece milioane de euro, destinat reabilitării a minimum 50 de clădiri istorice, dar și alte măsuri care să ajute cofinanțarea intervenției pentru imobilele de patrimoniu. „Probabil că este o soluție viabilă pe termen lung, foarte corectă din punct de vedere strategic, dar demararea unui amplu proiect de reabilitare a orașului istoric nu poate aștepta prea mult. Pentru ca reabilitarea să înceapă în 2021 și să avanseze semnificativ în 2022, astfel încât orașul să intre în anul Capitalei Europene a Culturii cu o nouă imagine, singura soluție rapidă și eficientă este aceea prin care Primăria Municipiului Timișoara realizează lucrări de reabilitare urbană și patrimonială pentru primele câteva zeci, poate chiar sute de clădiri istorice”, este de părere deputatul liberal.

Acesta mai spune că bugetul necesar reabilitării fiecărei clădiri poate fi considerat un împrumut public pentru proprietarii din aceste clădiri. „Zece milioane de euro, suma invocată de Dominic Fritz, ar asigura reabilitarea a cel puțin 500 de imobile istorice, pentru care Primăria poate acorda facilitatea rambursării în 10 sau 15 ani, cu condiția rambursărilor la zi pentru ratele anuale calculate, dar și cu sancțiunea executării silite pentru nerealizarea rambursărilor anuale”, declară Marilen Pirtea. Acest mecanism de intervenție și împrumut, finanțat din buget local și fonduri europene, mai spune el, poate asigura reabilitarea rapidă a orașului istoric.