Consiliul Judeţean Timiş rămâne constant în decizia sa de a contracta un credit bancar extrem de mare, în valoare de 200 de milioane de lei, pentru o listă de proiecte care, spun mai mulţi consilieri judeţeni, nu este clară. În urma acuzaţiilor de supra-îndatorare a administraţiei judeţene, suma rămâne aceeaşi şi se lungeşte perioada de creditare.

O soluţie originală

Consilierii P.D.-L., care se opun contractării împrumutului de 200 de milioane de lei de către Consiliul Jude­ţean Timiş, susţin că valoarea acestui credit este foarte mare, iar gradul de îndatorare al judeţului, după contrac­tarea acestui credit, blochează obţine­rea altui credit în cazul în care pe vii­tor se impune să se apeleze la această formă de finanţare a inves­tiţiilor jude­ţene. Aceştia mai spun că, din calculele făcute, după contractarea creditului, gradul de îndatorare va fi de 26% şi se întreabă ce va face C.J. Ti­miş dacă, până când va termina de ram­bursat acest credit, va interveni o nevoie ur­gentă de finanţare.

În ciuda acestor critici, C.J. Timiş pare să fi rămas constant în decizia de a contracta creditul. Singura modifi­care făcută în urma interpelărilor în serie ale consilierilor judeţeni pare să fi luat forma unui proiect de hotărâre publicat zilele trecute pe site-ul C.J. Timiş şi care urmează să fie luat în discuţie la următoarea şedinţă de plen. Prin acest proiect se modifică doar perioada de rambursare, care e mărită de la 12 la 14 ani, probabil ca să se scadă, artificial, gradul de îndatorare, pe ani, al administraţiei judeţene.

În momentul de faţă, gradul de îndatorare al C.J. Timiş este de 9,11%, iar conducerea instituţiei consideră că mai există suficiente posibilităţi de în­datorare până la limita legală de 30% din media veniturilor proprii. Nu trebuie uitat în acest context faptul că Timişul are în derulare un împrumut, care se rambursează în 68 de rate trimestriale, începând cu luna iunie 2011 până în luna martie 2028.

La şedinţa anterioară de plen, con­siderând că nu e normal ca adminis­tra­ţia judeţeană să se îndatoreze a­proa­pe de plafonul maxim pentru o listă de proiecte care nici măcar nu e clară, şi că trebuie luate mai multe mă­suri pentru a se creşte gradul de sigu­ranţă şi transparenţă al acestei credi­tării, consilierii judeţeni P.D.-L. au pro­pus amendamente menite să regle­men­teze această creditare. Rând pe rând, însă, acestea au fost respinse de ma­joritatea U.S.L., deşi scopul lor era să asigure că nu se va ajunge în situaţii de incapacitate de plată, că nu se vor plăti amenzi aberante şi că, efectiv, C.J. Timiş are nevoie de aceşti bani.

„Nici acum nu se ştie clar pentru ce sunt luaţi acei bani”

Consilierul judeţean P.D.-L. Tibe­riu Lelescu susţine că nici acum nu a fost clarificată lista „priorităţilor” pen­tru care a decis să ia acest împrumut: „Nu se ştie cu siguranţă nici acum pen­tru ce proiecte vor fi folosiţi acei bani. Dar probabil că la nivel de conducere se ştie în Consiliul Judeţean că Guvernul nu ne va da niciun ban din buget pen­tru investiţii, şi atunci soluţia pe care o văd ei este contractarea de credit.”

Tiberiu Lelescu mai spune că, în loc să facă contracte care să crească mult, în anii care urmează, gradul de îndatorare al C.J. Timiş şi al Primăriei Timişoara, liderii locali al U.S.L. ar tre­bui să facă presiuni pentru ca Timişul să nu mai fie neglijat la adoptarea bu­getului. „E deja clar că Timişul şi Ti­mişoara nu vor primi anul viitor niciun leu pentru investiţii. Şi atunci putem să ne întrebăm ce rol au deputaţii şi se­natorii trimişi acolo. Cu banii din Timiş se fac drumuri în Teleorman, la Drag­nea. Aici, la Consiliul Judeţean, nu s-a reuşit în ultimii doi ani nici să se pună marcaje pe drumurile asfaltate în tim­pul mandatului lui Ostaficiuc. Dincolo, la Primărie, la un metru de asfalt se ta­ie un metru de panglici de inaugurare. Totul e la superlativ”, declară consi­lierul judeţean.