USR Timişoara: „«Unda Verde» a costat Timişoara de şapte ori mai mult decât trebuia”

Un membru al USR Timişoara, Alin Ciobanu, afirmă că Proiectul de Trafic Management și Siguranță a Traficului, aşa-numita Undă Verde, a costat oraşul de şapte ori mai mult decât trebuia.

 

Sistemul integrat de management adaptiv al traficului implementat în Timișoara este deseori pomenit la superlativ în spațiul public de către reprezentanții administrației locale, văzut ca un proiect de mare succes al actualei administrații. Dar, dacă lucrurile stau într-adevăr foarte bine, atunci de ce atât de mulți timișoreni sunt nemulțumiți de condițiile de trafic?

Contrariați de discrepanța dintre aceste declarații și nemulțumirile timișorenilor, am început o analiză detaliată în acest sens, iar concluziile obținute sunt foarte interesante.

În analiza pe care a făcut-o, Alin Ciobanu, membru USR Timişoara, a vrut să afle cât trebuia să coste acest proiect şi cât a costat la final şi cât a durat efectiv implementarea lui.

În aprilie 2015, Primăria Municipiului Timișoara a semnat un contract de tip „la cheie” cu Consorțiul Swarco Traffic România-Avitech-Swarco Mizar, în valoare de 19.960.632 de lei + TVA și o durată de implementare de șapte luni. Fiind un proiect cu finanțare europeană, costul acestei investiții trebuia acoperit în mare parte din fonduri nerambursabile, în valoarea de 13,8 milioane de lei, alţi 3,1 milioane de lei provenind de la bugetul local. Iar 2,6 milioane de lei, de la cel de stat.

Alin Ciobanu afirmă că durata de implementare a durat 18 luni în loc de cele şapte inițial contractate, astfel că, pe parcurs, au fost semnate două addendum-uri la contractul inițial, oficializate prin hotărâri de Consiliu Local, în decembrie 2015 şi septembrie 2016: „Aceste prelungiri ale termenului inițial de execuție au venit și cu costurile de rigoare asociate, costuri plătite integral de la bugetul local”, spune Alin Ciobanu, menţionând că în decembrie 2015 au mai fost alocaţi 3,9 milioane de lei, iar în septembrie 2016, 9,9 milioane de lei.

„Dacă vina pentru aceste întârzieri aparține Primăriei Timișoara, de ce nimeni din administrația locală nu și-a asumat acest eșec contractual?”, se întreabă Alin Ciobanu, subliniind că este vorba despre un cost suplimentar plătit integral din bugetul local de de aproximativ 14 milioane de lei.

Pe de altă parte, mnai spune el, dacă vina pentru aceste întârzieri aparține contractantului, în acest caz Consorțiului Swarco, de ce nu s-au obținut penalități pentru perioada de întârziere având în vedere că în contract sunt stipulate penalități de 0.5% din valoarea contractului / zi de întârziere?

Și mai bizară, afirmă Alin Ciobanu, ar fi semnarea, în mai 2016, a unui alt contract în valoare de 4,8 milioane de lei, cu privire la sistemul de management adaptiv al traficului, cu firma locală Backup Technology SRL, contract semnat în urma unei cereri de ofertă, nu prin licitație. Acest contract prevedea execuţia şi finalizarea lucrărilor de construcții și echipamente tehnologice pentru îmbunătățirea proiectului „Trafic management și supraveghere video”. „Cu alte cuvinte, Primăria a semnat un contract «la cheie» cu Consorțiul Swarco, contract prin care Swarco s-a angajat să execute toate lucrările necesare pentru implementarea cu succes a sistemului integrat de management adaptiv al traficului. În paralel, aceeași Primărie mai semnează cu un contractant diferit un alt contract pentru «lucrări de îmbunătățire» a unui sistem a cărei implementare nici nu era finalizată în mai 2016. Acest contractant diferit a subcontractat apoi tot Consorțiul Swarco pentru aceste lucrări, ceea ce înseamnă că Swarco executau atât un proiect la cheie, cât și îmbunătățiri la acest proiect înainte ca el să fie măcar finalizat”, spune Alin Ciobanu.

Sumarizând, adaugă el, sistemul integrat de management adaptiv al traficului implementat în Timișoara trebuia să coste bugetul local 3,1 milioane de lei, pe o durată de implementare de şapte luni, însă în realitate, Primăria Timișoara a plătit de la bugetul local 21,7 milioane de lei, iar durata de implementare a fost de 18 luni: „Proiectul «Unda verde» ne-a costat o mică avere, fiind un proiect prost implementat, cu multe aspecte ce nu pot fi explicate în niciun fel.

 

Print Friendly, PDF & Email