Undă verde la foraje şi prospecţiuni petroliere, în Timiş

Neînţelegerile se rezolvă în instanţă, spune autoritatea de reglementare

Problemele legate de unele activităţi de forare şi prospecţie petrolieră în Timiş au devenit subiectul unor interpelări parlamentare. Structura de reglementare, ANRM, transmite că, dacă sunt neînţelegeri între proprietari şi firmele de prospecţiune, acestea se pot rezolva în instanţă.

 

Revolte locale şi calm guvernamental

Petiţiile unor agricultori timişeni exasperaţi de activităţile de forare şi prospecţiune geologică din ultima perioadă au făcut obiectul unor interpelări parlamentare adresate structurii de specialitate, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale.

„Aceste acţiuni pun într-un grav pericol dreptul de proprietate privată, păstrarea unor bune condiţii de mediu şi, în general, perturbă în mod grav viaţa comunităţilor rurale din Timiş. (…) În acest timp, Guvernul, deşi a fost sesizat cu privire la situaţia acordurilor de concesiune, nu ia niciun fel de măsuri pentru a stopa abuzurile comise de firmele de prospecţiune şi pentru a proteja proprietarii de terenuri agricole”, se arată într-o astfel de interpelare transmisă recent ANRM.

Totodată, s-a solicitat să se comunice propunerile legislative, care ar trebui să reglementeze condiţiile în care firmele concesionare a unor perimetre pot pătrunde şi utiliza terenurile proprietate privată sau publică, deţinute de persoane fizice sau juridice.  

Răspunsul oficial, venit săptămâna trecută, nu lămureşte mare lucru, specificând doar că „dreptul de folosinţă a terenurilor necesare efectuării operaţiunilor petroliere se dobândeşte în condiţiile legii şi se instituie în favoarea titularului de acord petrolier, un drept de servitute legală, care se exercită contra plăţii unei rente către proprietarii terenurilor, pe baza unei convenţii”.

Ce se întâmplă dacă firmele de prospecţie şi proprietarii privaţi de terenuri nu se înţeleg, cum e cazul în Timiş? „Conform art. 10 din Legea petrolului nr. 238/2004, orice neînţelegeri între titularii care desfăşoară operaţiuni petroliere şi proprietarii terenurilor se soluţionează de către instanţele judecătoreşti. Dacă s-au săvârşit abuzuri în ce priveşte accesul pe terenuri proprietate privată (…), urmează să se pronunţe organele competente (instanţa judecătorească, organele de cercetare penală)”, mai transmit reprezentanţii ANRM.

Probabil fiind de acord că actualului cadru legal i-ar mai prinde bine nişte schimbări, reprezentanţii ANRM mai spun că „urmează ca până în luna octombrie 2017 să propunem un proiect de modificare a Legii nr. 238/2004, inclusiv în ce priveşte dobândirea folosinţei şi accesului la terenurile pe care se efectuează operaţiuni petroliere.”

 

Perspectiva unor noi prospecţiuni

Dincolo de controversele legate de accesul pe terenurile private, Timişul pare să devină o zonă tot mai interesantă pentru companiile petroliere. În majoritatea cazurilor, însă, aceste zăcăminte ajung să fie exploatate de companii străine. Dat fiind că aceste zăcăminte uriaşe se află în apropierea Timişoarei, este greu de explicat de ce ele nu au fost explorate şi apoi exploatate de Statul român.

Zăcămintele de hidrocarburi au fost cercetate în zona Banatului imediat după cel de-al Doilea Război Mondial. Însă atunci s-au realizat explorări la adâncimi ceva mai mici.

„Cred că statul a făcut prospecţiuni de amploare până prin 1989. De atunci s-au schimbat însă şi tehnologiile, şi utilajele, care au devenit mult mai performante. Din păcate, nu prea ai cu cine să vorbeşti despre prospecţiuni la autorităţile statului. Se invocă secretul şi cam atât”, spune prof. univ. dr. Petru Urdea, de la Facultatea de Geografie al Universităţii de Vest.

În anii '60, în Banat au fost şi o serie de foraje care nu au avut succes însă, pentru că nu se cunoştea structura geologică aşa cum se cunoaşte astăzi. Mai mult, nu se cunoşteau nici principalele structuri tectonice care sunt structuri-capcană pentru petrol, din zona Câmpiei de Vest.

Acum cinci ani, în urma unor activităţi de prospectare, se vorba despre descoperirea, în zona Jimbolia, a unui zăcământ de ţiţei parafinos şi de gaze naturale. Evaluarea preliminară a indicat existenţa unor rezerve de cel puţin 1,5 milioane de barili şi de maximum şase milioane de barili. Potrivit ANRM, zonele cu potenţial din Timiş sunt Biled, Călacea, Chereştur, Diniaş, Dumbrăviţa, Dudeştii Noi, Grăniceri vest, Lovrin, Moraviţa, Partoş, Şandra sud, Satchinez, Sânmartin, Teremia şi Variaş. Exploatarea în aceste zone a a avut continuitate sau a fost sistată temporar, în funcţie de productivitatea zonei.

Fără a se implica foarte mult, în ultimii ani cel puţin, în activităţile de prospectare şi exploatare a zăcămintelor de subsol din ţară, ANRM a preferat să concesioneze, în Timiş cel puţin, exploatarea unor areale cu potenţial. Având în vedere această politică de atribuire a exploatării unor perimetre cu potenţial din punct de vedere al zăcămintelor subsolului, rămâne speranţa că firmele care îşi adjudecă aceste contracte respectă întocmai obligaţiile asumate. Şi aceasta pentru că Inspectoratele Teritoriale pentru Resurse Minerale, care trebuie să verifice corectitudinea procedurilor de exploatare şi respectarea obligaţiilor asumate, sunt confruntate cu o criză acută de personal, ceea ce face verificarea periodică a concesionarilor dificilă.

 

Poluări adiacente

Într-un raport recent care analizează zonele de risc, din punct de vedere al poluării în judeţ, Consiliul Judeţean Timiş menţionează sondele de extracţie ţiţei şi gaze, precum şi staţiile de injecţie de apă de zăcământ ca potenţiale surse de erupţii, incendii, deversări accidentale de ţiţei.

Conform aceluiaşi studiu, în judeţ există suprafeţe mari care, într-o formă sau alta, au fost contaminate cu produşi chimici toxici, solvenţi sau produse petroliere. Poluate semnificativ sunt fostele sau actualele zone de extracţie, îmbarcare şi prelucrare a produselor petroliere care, potrivit monitorizării CJ Timiş, sunt în Călacea, Parc Dumbrăviţa, Moraviţa Parc, Parc Partoş, Lovrin, Satchinez şi Şandra.

În zona Dumbrăviţa există şi un exemplu celebru al unui perimetru radioactiv rămas fără decontaminare, şi protejat şi în prezent de gărduţ şi indicator, care e periodic furat de unii localnici deranjaţi de eventuala scădere a cotaţiilor terenului din zonă. „La unele exploataţii s-au respectat reglementările legale, la altele nu, deşi în unele cazuri nu ar fi fost nevoie decât de îngroparea pământului radioactiv la cinci şase metri. Aşa s-a ajuns ca şi în timiş să existe zone cu depăşiri semnificative ale limitelor de radioactivitate, comparabile cu cele de la Ciudanoviţa”, susţine inginerul timişean Mircea Goloşie, autor al mai multor studii despre zone cu potenţial radioactiv din vestul ţării.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

Jurnalist Timpolis, bogdan.piticariu@timpolis.ro