Rectorul Universităţii de Vest din Timişoara se declară neplăcut surprins de faptul că numărul de locuri bugetate alocate acestei universităţi este mai mic decât cel din anul universitar anterior. Şi acuză finanţarea unor universități care beneficiază de ani buni de clemență atât din punct de vedere financiar, cât și din punct de vedere al asigurării calității.

Prof. univ. dr. Marilen Pirtea, rectorul Universităţii de Vest din Timişoara, declară că a luat la cunoștință, cu neplăcută surprindere, că numărul de locuri bugetate alocate UVT este mai mic decât cel din anul universitar anterior, cu zece locuri la ciclul de licență, cu 32 de locuri la ciclul de master și cu trei locuri la ciclul de doctorat.

Asta, în condiţiile în care UVT are o prezență constantă în toate rankingurile și clasamentele internaționale importante şi în care solicitările absolvenți de liceu pentru a urma studiile universitare aici au fost semnificative, raportat la numărul de absolvenți de bacalaureat, iar al studenților înmatriculați cu taxă este foarte mare, în raport cu locurile bugetate alocate anual.

Marilen Pirtea spune că aceasta este prima schimbare importantă privind modul de alocare a locurilor bugetate, după intrarea în vigoare a Legii Educaţiei 1/ 2011, când schimbările au fost cauzate de clasificarea universităților: „Atunci, UVT a suferit pierderi masive atât din perspectiva finanțării, cât și din perspectiva locurilor bugetate alocate, în special la doctorat. Am considerat nedreaptă acea clasificare care a marginalizat UVT. De atunci, am făcut eforturi mari să arătăm, deși cu resurse puține, că suntem una dintre universitățile prestigioase ale României și atât rankingurile internaționale, cât și metarankingul național din ultimii ani au arătat acest lucru. Acum, ne este adusă la cunoștință o nouă distribuție și prima întrebare pe care ne-o punem este aceea dacă nu era util ca acest lucru să se întâmple după preconizatul proces de clasificare a universităților din România, proces asumat de Ministerul Educaţiei inclusiv printr-un proiect realizat împreună cu Banca Mondială”, adaugă rectorul UVT.

Acesta mai spune că o analiză realistă a sistemului, urmată de un proces transparent de consultare, ar fi fost un instrument mult mai credibil pentru operaționalizarea unei strategii. Şi adaugă că „situația actuală corespunde mai degrabă unor situații conjuncturale în care plusurile de locuri bugetate la unele universități au fost consecința unor decizii subiective.”

Această împărțire, mai spune Marilen Pirtea, avantajează anumite universități și le dezavantajează pe altele. „UVT este beneficiara unei reduceri mai mici, dar a doua după cea din anul 2011. S-au stabilit domenii prioritare: IT, inginerie, agricultură, medicină… de acord, dar există o analiză clară, fundamentată statistic a angajabilității absolvenților în domeniile de studiu absolvite? Există o strategie de corelare cu piața muncii? Și multe alte elemente ce trebuie luate în calcul?”, se întreabă rectorul UVT.

Marilen Pirtea acuză finanţarea unor universități care beneficiază de ani buni de clemență atât din punct de vedere financiar, cât și din punct de vedere al asigurării calității şi întreabă: „Există vreun motiv obiectiv pentru ca numărul de locuri bugetate alocate acestor universități să crească?”

Un procent important din locurile bugetate a fost alocat istoric, ca procent din alocația pe anul universitar anterior, explică rectorul UVT: „În metodologie nu s-a impus nicio condiție ca aceste locuri să fie distribuite proporțional cu cele alocate în anul anterior, dând astfel posibilitatea ca anumite universități să distribuie aceste locuri pentru dezvoltări pe orizontală (a se vedea dezvoltarea de domenii non-tehnice – comunicare, management – la universitățile tehnice).”

Acesta se întrebă dacă nu a ajuns România în situația de a-și canibaliza educația superioară. „Poate că ar fi mai util și mai eficient – din toate punctele de vedere, ca niciun oraș să nu aibă mai mult de o universitate de stat, utilizând astfel în mod eficient toate resursele. Am deschis de foarte multe ori acest subiect din perspectiva constituirii Universității Metropolitane Timișoara și cred că doar interese mărunte ce țin de păstrarea unor mici privilegii țin pe loc un astfel de proiect”, spune Marilen Pirtea.

Acesta atrage atenţia asupra unei contradicții: „Facem eforturi de a eficientiza învățământul școlar preuniversitar (obligatoriu) prin desființarea de școli și asigurarea transportului elevilor în școli comunale, dar nu ne gândim să eficientizăm învățământul superior (care nu este obligatoriu) și păstrăm universități neperformante, în condițiile în care potențialii studenți cu nevoi sociale pot avea toate condițiile în universități regionale, prin relocarea resurselor și asigurarea pentru aceștia a cazării, a mesei și a unei burse.”

Pe de altă parte, rectorul UVT subliniază că România se confruntă cu o serie de realități cărora trebuie să le răspundă rapid: lipsa forței de muncă superior calificate pentru o serie de domenii, cum ar fi industria IT, industria automotive, industria construcțiilor; migrația specialiștilor români din domenii precum cel al medicinei sau cercetării, şi vulnerabilizarea până la nivelul crizei a sistemului de învățământ preuniversitare prin lipsa cadrelor didactice specializate.

Alocarea de locuri suplimentare, bugetate, către domeniile IT s-a făcut și până acum, mai spune Marilen Pirtea, dar se întreabă care este relevanța acestei suplimentări atâta vreme cât capacitatea de școlarizare la aceste domenii este ocupată în integralitate? „S-a urmărit ce se întâmplă cu aceste locuri suplimentare? Dacă ele se regăsesc la domeniile unde au fost distribuite sau au migrat către alte domenii de inginerie (neatractive pe piața muncii, dar susținute artificial tocmai prin alocarea de locuri de la buget) sau chiar către alte domenii non-tehnice înființate în universități cu profil tehnic sau universități comprehensive, dar în care activează și domenii inginerești, medicale sau agronomice? Este necesară suplimentarea locurilor bugetate în domeniul medicină în condițiile în care de ani buni capacitatea de școlarizare este ocupată 100%?”, mai întreabă rectorul UVT.

Şi atrage atenţia că în învățământul preuniversitar există componente ale acestuia extrem de vulnerabile:

• discipline pentru care asigurarea cu cadre didactice cu studii superioare este catastrofală (la fizică şi chimie, de exemplu), unde orele se suplinesc fie de persoane fără studii de specialitate, fie de cadre didactice pensionate (cu vârste inclusiv peste 75 de ani);
• un corp profesional selectat în ultimii 10-15 ani dintre absolvenții cei mai puțini performanți (a se vedea rezultatele la examenele de titularizare și rezultatele din timpul studiilor);
• un proces educațional care îndepărtează elevii de școală.

„Răspunsul simplu, prin alocarea unui număr insignifiant de locuri bugetate în plus, este total neadecvat. Unde este masteratul didactic? Unde sunt măsurile compensatorii pentru recredibilizarea meseriei de dascăl?”, mai întreabă rectorul UVT.

Acesta consideră extrem de utilă reașezarea pe baze solide, principiale, obiective a repartizării locurilor bugetate, dar acest lucru să fie rezultatul unui proces transparent și care să fie fundamentat în special din perspectiva performanței academice.