Apel pentru renaşterea creştin-democratiei româneşti, lansat de Asociaţia 21 Decembrie 1989

Publicatluni, 28 august 2017 | Actualitate | nu sunt comentarii | Scris de Oana DIMA

Asociaţia 21 Decembrie 1989 face un apel pentru renaşterea creştin-democratiei româneşti şi lansează o chemare la dialog, la asumarea responsabilităţii şi la acţiune. Avertizând că România se află în punctul în care are nevoie mai mult ca niciodată de o platformă politică şi vocaţională capabilă să aducă soluţii, să readucă oamenii către acţiunea politică, să pună morala şi patriotismul în centru acţiunilor sale.

„Ne adresăm tuturor celor care înţeleg că România se află azi într-o criză morală. E o criză morală pentru că e o criză de încredere în instituţiile politice, în partide, în discursul politic. E o criză morală pentru că e o criză a dialogului între mai multe Românii care se îndepărtează una de alta. E o criză morală pentru că nu mai ştim ce valori ne definesc, pentru că logica denigrării oricărei voci publice a învins logica unei critici raţionale. Câtă vreme discursul intoleranţei fată de celălalt câştigă teren nu vom putea găsi împreună soluţii pentru a ieşi din această criză socială, politică, morală”, se arată în comunicatul Asociaţiei 21 Decembrie 1989.

Reprezentanţii asociaţiei spun că apelul lor vine din necesitatea de a da răspunsuri şi soluţii într-un context social plin de îngrijorări, dar fără repere.

„Să nu uităm că ce se întâmplă în România de azi – de la fragilitatea instituţională până la omniprezenţa corupţiei –, este rezultatul unor alegeri greşite din trecut”, spun oficialii Asociaţiei 21 Decembrie. Aceştia adaugă că, de la dispariţia de pe scena parlamentară a PNŢCD, niciun partid nu a mai avut forţa de a reprezenta credibil dreapta politică, anticomunismul şi creştin-democraţia şi avertizează că viaţa politică românească va rămâne dezechilibrată şi nereprezentativă dacă nimeni nu e capabil să umple acest gol.

Asociaţia 21 Decembrie îi invită la un dialog politic care să vizeze reconstruirea unei forţe politice autentic de dreapta, „ataşată tradiţiilor democratice, moralei creştine, patriotismului luminat şi necesitaţii continuării integrării europene”, pe pe toţi cei care cred că pot contribui la reechilibrarea scenei politice.

Asociaţia 21 Decembrie avertizează că discursurile populiste anti-sistem nu înnoiesc, ci adaugă mai multă confuzie, nu urmăresc ieşirea din politica demagogiei, ci vor numai să schimbe tipul de demagogie. România are azi nevoie de mai multă responsabilitate şi claritate la nivel instituţional şi individual, dar că există prea multă critică şi prea puţină implicare: „Trebuie să regăsim mijloacele de a mobiliza social şi politic nu numai împotriva a ceva, ci şi pentru ceva. Nimeni nu poate face asta singur. E nevoie de o formaţiune politică reprezentativă care să poată reconstrui idealul binelui comun. În contextul românesc, doctrina creştin-democrată şi tradiţia istorică a PNȚCD pot fi punctul de întâlnire al celor care vor să contribuie în mod concret la o schimbare de substanţă a vieţii noastre politice.”

Reprezentanţii asociaţiei mai spun că egoismul produs de comunism şi de post-comunism, individualismul inerent actualului context economic au făcut uitat idealul binelui comun şi că niciodată nu s-a văzut mai bine ca acum lipsa unui partid care nu numai să invoce binele comun, dar care să elaboreze şi să propună societăţii o viziune asupra acestui bine comun.

„Dreapta după 1990 s-a construit în jurul unei fundaţii solide reprezentate de PNŢCD-ul condus de seniorul Corneliu Coposu. Militanţii şi votanţii de atunci au rămas orfani. O tradiţie nu înseamnă o siglă, un sediu sau o formă juridică. De 17 ani PNȚCD-ul a devenit o umbră a lui însuşi, auto-marginalizat, sfâşiat în mai multe tabere, irelevant politic. (…) Nimic nu poate murdări o istorie a credinţei în România. O astfel de tradiţie nu poate fi confiscată de o ştampilă. PNŢ a renăscut miraculos în Decembrie 1989, prin PNŢCD. Spiritul acestui partid poate renaşte şi azi”, consideră reprezentanţii Asociaţiei 21 Decembrie.

Aceştia apreciază că numai înscrierea într-o astfel de tradiţie ne va da forţa morală de a propune o adevărată schimbare, estimând că „alături de noi vor veni oamenii care înţeleg că valorile statului de drept, ale democraţiei, ale moralei în politică nu pot fi apărate numai retoric. (…) La 100 de ani de la Marea Unire, la aproape trei decenii de tranziţie fără sfârşit, avem nevoie mai mult ca niciodată de o platformă politică şi vocaţionala capabilă să aducă soluţii, capabilă să readucă oamenii către acţiunea politică, capabilă să pună morala şi patriotismul în centru acţiunilor sale.”