Jurnal, volumul I. Începuturile unui exil îndelungat (1940-1945), de Ion Rațiu, va fi lansat la Timişoara, în prezenţa editorului său, Stejărel Olaru.

Lansarea volumului lui Ion Raţiu, Jurnal, volumul I. Începuturile unui exil îndelungat (1940-1945), apărut la Editura Corint, va avea loc sâmbătă, 1 iulie, de la ora 17.30, la librăria La Două Bufnițe, din Timişoara. La eveniment vor participa editorul cărţii, Stejărel Olaru, şi criticul literar Cornel Ungureanu.

Aceasta este prima ediție a volumului I din Jurnalul lui Ion Rațiu. „Este o imagine fidelă și obiectivă a lumii în care a trăit, o relatare critică despre personajele din jurul său, scrisă dintr-o perspectivă personală, națională și internațională. Nu cred să existe alte lucrări similare, fiindcă puțini au trăit o viață ca a lui”, spune unul dintre fiii fostului lider ţărănist, Nicolae C. Rațiu.

La începutul anilor 1960 un informator aflat la Londra le comunica ofițerilor de securitate din ambasadă că Ion Rațiu avea un jurnal în care consemna, printre altele, detalii despre întâlnirile cu diplomații români, aminteşte Stejărel Olaru. „Securitatea și-a dorit mult să-l obțină. S-au făcut planuri pentru a subtiliza măcar o parte din arhiva lui Rațiu și jurnalul său, ordinul de la București fiind «anchetați posibilit(atea) obținerii acestor mat(eriale) și faceți propuneri». După câteva zile, rezidența DIE din Londra a revenit cu un material amplu despre biroul lui Rațiu, «în spatele căruia își ascunde adevărata lui ocupație la Londra». De-a lungul anilor au fost sustrase documente, spre disperarea lui Ion Rațiu care nu înțelegea nici cum dispăreau, nici cine era implicat. Însă jurnalul, bine ascuns, a scăpat intact”, mai spune Stejărel Olaru

Ion Raţiu (1917-2000) s-a născut la Turda. La vârsta de 21 de ani a obţinut licenţa în Drept. După ce a absolvit cursurile Şcolii de ofiţeri de rezervă de la Craiova, a fost trimis în Regimentul 31 Artilerie din Cluj.

În primăvara anului 1940, la iniţiativa unchiului său, Viorel V. Tilea, a plecat la Londra, devenind cancelar diurnist la Legaţia României. După instaurarea regimului Antonescu și-a dat demisia de la legație și a rămas în Marea Britanie unde și-a continuat studiile ca bursier la Cambridge. A devenit unul dintre liderii emigraţiei româneşti.

S-a remarcat în cadrul Central European Student and Youth Society, Free Romanian Movement, a fost corespondent al mai multor ziare, agenţii de presă şi posturi de radio din Occident. Din anul 1984, a înfiinţat şi condus Uniunea Mondială a Românilor Liberi.

În ianuarie 1990 s-a întors în România și a candidat la Preşedinţie. A fost deputat în Parlamentul României, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, respectiv reprezentant al României la North Atlantic Parliamentary Council (NATO). În 1991 a fondat ziarul Cotidianul. A scris, printre altele: Policy for the West (1957), România de astăzi. Comunism sau independență? (1977), Moscova sfidează lumea (1990), Cine mă cunoaște în țară așa cum sunt? (1991), Politica pentru Occident (1992), Clive și Anna: piesă în două acte (1995).