Cunoscuta şi apreciata jurnalistă Sabina Fati vine la Timişoara pentru a-şi lansa cel mai recent volum, „Ocolul Mării Negre în 90 de zile”, în care îşi povesteşte călătoria, de una sigură, în jurul Mării Negre, prin Ucraina, Rusia, Crimeea, Abhazia, Georgia, Turcia, Bulgaria şi România. O carte despre care Gabriel Liiceanu spune că  „ne ajută să ne limpezim istoria, geopolitica şi cultura lumii în care suntem aşezaţi”.

Sabina Fati îşi lansează la Timişoara cel mai recent volum, Ocolul Mării Negre în 90 de zile. Şapte ţări, opt graniţe şi o lovitură de stat în prime-time, publicat la Editura Humanitas. Evenimentul – care va avea loc sâmbătă, 14 ianuarie, de la ora 16, la Librăria „La două bufniţe”, din Piaţa Unirii nr. 11 – include şi o dezbatere pe tema cărţii, susţinută, alături de autoarea volumului, de prof. univ. dr. Robert D. Reisz, decan al Facultăţii de Științe Politice, Filozofie și Științe ale Comunicării a Universităţii de Vest din Timişoara, jurnalistele Melania Cincea, şi Brînduşa Armanca şi scriitorul Robert Serban.

„Această mare capricioasă, aflată între lumi, parcă mereu nervoasă şi greu de stăpânit, este un loc al nesfârşitelor dispute, al nemulţumirilor ascunse şi al strategiilor războinice. Perioadele de aparentă linişte n-au fost lipsite de bătălii, iar peisajul întregii regiuni a suferit permanent fragmentări, comasări, rupturi, dislocări, anexări. Țările din jurul Mării Negre n-au fost niciodată prietene, poate şi fiindcă oamenii nu sunt interesaţi să se cunoască între ei, nu sunt curioşi să știe nici cum trăiesc vecinii şi nici ce-ar putea cumpăra de la ei. Mirarea şi dorinţa de cunoaştere a grecilor antici, care au înfiinţat fiecare port cu tradiţie de la Pontul Euxin, au fost înlocuite la început de lăcomie şi apoi de orgoliul dominaţiei întregii mări. Sferele de influenţă abandonate şi reconstruite după 2014, când pentru prima dată în Europa postbelică un stat a luat cu japca un teritoriu vecin, au transformat iarăşi Marea Neagră într-un loc al confruntărilor. Aici, totul se întâmplă încet-încet, iavaş-iavaş, ciut-ciut, în aşteptarea «celui de-al nouălea val», care ar putea fi devastator”, spune Sabina Fati.

Dspre ea, Gabriel Liiceanu afirma, în 2015, că, pentru călătoria de 15000 de kilometri pe care a făcut-o singură, vreme de 80 de zile, pe Drumul Mătăsii, ar fi meritat premiul „Femeia anului”. „Şi, totuşi, nu despre o simplă performanţă cu iz de eroism este vorba în cazul Sabinei Fati. Dacă şi-a pus viaţa în joc, cum, iată, după doi ani, o face din nou, să nu uităm că isprava ei se soldează cu un câştig enorm pentru noi toţi: din călătoria în jurul Mării Negre prin Ucraina, Rusia, Crimeea, Abhazia, Georgia, Turcia, Bulgaria şi România a rezultat o carte care ne ajută să ne limpezim istoria, geopolitica şi cultura lumii în care suntem aşezaţi. Să ne bucurăm de drumul pe care l-a bătut, ca să fim mai puţin ignoranţi”, mai spune Gabriel Liiceanu.

Sabina Fati nu este la primul volum pe care îl scrie în urma unei călătorii făcute de una singură, în lumea largă. În 2014 a publicat volumul Singură pe Drumul Mătăsii. 80 de zile, 15000 km, 2500 de ani de istorie.

O carte în privinţa căreia recomandă întâi o privire atentă asupra hărţii prietenoase a acestei călătorii, Tania Radu abia apoi parcurgerea, împreună cu autoarea, a unei experienţe „pe cât de palpitantă, pe atât de excitantă pentru minte şi pentru nepreţuita endorfină a libertăţii. Trei fire sunt de urmărit şi, la nevoie, puteţi alege între ele. Unul e cel al notelor de călătorie la cald şi la persoana întâi acut, ca să zic aşa. Sunt marcate în italice. Să nu rataţi zigzagul fin al neliniştilor Sabinei Fati, lăsat la vedere cu parcimonie. Al doilea este şirul de excursuri istorice despre fiecare dintre cele zece ţări, care, nu vă temeţi, revine întotdeauna la zi, exact în punctul de intersecţie cu prezentul. Al treilea înşiră pe aţă vreo sută de «personaje» episodice, oameni cu care Sabina Fati a stat, într-un fel sau altul, faţă în faţă. O să vă urmărească în grup, ca o armată de teracotă care s-ar fi decis brusc s-o ia înapoi, tăcut, către Apus. Adică spre noi.”

Sabina Fati este o jurnalistă cunoscută şi apreciată pentru analizele şi editorialele ei pe teme politice, diplomatice şi din sfera relaţiilor internaţionale. Este corespondenta Radio Free Europe/Radio Liberty, la Bucureşti, şi redactor-şef adjunct al cotidianului România liberă. A urmat cursuri de ştiinţe politice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti. În 2004 a obţinut titlul de doctor în istorie, cu o teză despre Transilvania, la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, din Iaşi, sub îndrumarea profesorului Alexandru Zub. Din 2008 este visiting professor laDepartamentul de Ştiinţe ale Comunicării din  cadrul Universităţii din Bucureşti.

Sabina Fati este autor sau co-autor al volumelor Transilvania, o provincie în căutarea unui centru. Centru şi periferie în discursul elitelor politice din Transilvania. 1892-1918, apărut la Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală, Cluj-Napoca, în 2007, şi Romania in the Gray Zone, national and regional security in Eastern Europe after Madrid, în co-autorat cu Stelian Tănase şi Călin Anastasiu,editat de Societatea Civilă, Bucureşti, în 2004.

A participat cu analize în mai multe volume colective, printre care De la post-comunism la pre-tranziţie, coordonat de Victor Bârsan, apărut la Editura Pythagora, Bucureşti, în 1997, şi România în UE. Trei ani de la aderare, scris în co-autorat cu Ovidiu Pecican şi Sergiu Gherghina, apărut la Editura Limes, Cluj-Napoca, în 2010.