Pe parcursul a doi ani, mai multe instituţii din Timiş au plătit peste un milion de euro către avocaţi şi cabinete de avocatură. Curtea de Conturi lasă de înţeles că lucrurile nu sunt clare din punct de vedere al legalităţii şi oportunităţii.

Servicii de 4,45 de milioane de lei pe an

Într-un raport finalizat zilele trecute, Curtea de Conturi face o analiză a cheltuielilor cu serviciile de reprezentare juridică făcute în ultimii ani de instituţiile publice. În perioada analizată, anii 2013 – 2015, instituţiile publice din Timiş au contractat astfel de servicii în valoare de 4.452.762 de lei, adică, peste un milion de euro.

469.658 de lei a cheltuit Consiliul Judeţean  Timiş şi unităţile subordonate, 1.527.775 lei – Primăriile municipale şi instituţiile pe care le coordonează, 195.001 lei – Primăriile orăşeneşti şi 2.260.328 – Primăriile comunale. Prin comparaţie, pe toată această perioadă, cheltuielile cu serviciile juridice ale aceloraşi instituţii au fost de 2.656.856 de lei, adică jumătate din factura plătită către avocaţi şi case de avocatură.

Curtea de Conturi nu are un punct de vedere general valabil cu privire la aceste cheltuieli, şi spune că situaţia diferă de la caz la caz, iar cadrul legal nu este clar. „Din informaţiile transmise de către structurile teritoriale ale Curţii de Conturi, se poate aprecia că angajarea unei societăţi de avocatură sau a unui cabinet de avocatură nu demonstrează, ca regulă, oportunitatea de a apela la astfel de servicii, în condiţiile în care entităţile publice beneficiază de personal de specialitate juridică, ale căror atribuţii de serviciu sunt clar stabilite în fişa postului în cadrul raporturilor de muncă încheiate”, se menţionează în raport.

Documentul mai arată că, aşa cum au relevat constatările consemnate cu ocazia acţiunilor de verificare efectuate de structurile Curţii de Conturi, „în numeroase cazuri a fost eludat aspectul stipulat de legiuitor prin termenul general de situaţii temeinic justificate, care impunea ca la nivelul entităţilor publice, contractarea serviciilor juridice să fie fundamentate şi supuse spre aprobarea Consiliului Local/Judeţean, cu justificarea necesităţii, oportunităţii şi a valorii serviciilor ce urmează a fi achiziţionate, ce urmau a fi ulterior monitorizate prin prisma realităţii/exactităţii şi conformităţii acestora.”

Litigiile legate de proiectele de infrastructură rutieră, „sugative” de bani

Chiar dacă Timişul nu este nominalizat cu exemple flagrante de cheltuieli nejustificate în acest domeniu, sumele cumulate date în această direcţie sunt, totuşi, impresionante.

În top sunt instituţii precum AJOFM Timiş cu cheltuieli cu servicii juridice externe plătite de 424.805 în perioada 2013 – 2015, campioană fiind, de departe, Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Timişoara, cu facturi de avocatură de 1.192.483 de lei.

Cu privire la oportunitatea contractării unor astfel de servicii, părerile sunt împărţite. „Din punctul meu de vedere, în destul de multe situaţii birourile de avocatură au o eficienţă mai mare decât serviciile juridice instituţionale. Avocatul este de regulă mai responsabil, şi o asemenea externalizare se poate dovedi a fi o soluţie bună. Cert este că instituţiile trebuie să fie foarte atente la alegerea pe care o fac. Importante sunt şi contractele realizate în termeni fermi, pe perioade bine definite”, consideră avocatul timişorean Lazăr Gruneanţu.

„Nu trebuie să uităm că legislaţia de specialitate este foarte stufoasă în domeniu şi cei de la Compartimentele Juridice trebuie să fie specializaţi în domenii total diferite, cum ar fi asistenţă socială, chestiuni economice de amănunt, legislaţia muncii şi aşa mai departe. Lucrurile ar sta altfel dacă ar exista cururi de specializare, şi dacă s-ar introduce bonusuri, ca un echivalent al onorariilor pentru succes ale avocaţilor”, apreciază consilierul judeţean PNL Marian Vasile.

Complicaţii inter-instituţionale

Nu o dată, serviciile de avocatură contractate de diverse instituţii au stârnit contradicţii şi controverse chiar în interiorul uneia şi aceleiaşi instituţii, sau între instituţii subordonate aceleiaşi structuri administrative.

Spre exemplu, serviciile de avocatură achiziţionate de CJ Timiş şi Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Timiş, în procesul cu propriii angajaţi, pentru plata unor drepturi salariale restante, a făcut obiectul unei sesizări la DNA.

 „În procesul cu CJ Timiş ne-am trezit cu un avocat, care reprezintă instituţia, apoi cu alt avocat, deşi instituţia are consilieri juridici care în acest proces nu se află în stare de incompatibilitate. Ciudat este că, deşi şi alte instituţii din subordinea CJ Timiş se judecă cu instituţia pentru aceleaşi drepturi salariale, doar nouă ni s-au solicitat cheltuieli de judecată. Din punctul nostru de vedere, e vorba de un abuz în serviciu şi angajarea unor cheltuieli nejustificate la buget. Sunt o mulţime de consilieri juridici la compartimentul de specialitate al instituţiei. Unii au fost angajaţi abia acum, deci în niciun caz nu se poate spune că ar fi în conflict de interese, pentru că procesul se referă la recuperarea unor drepturi salariale din 2010”, declara Adrian Marcu, liderul Sindicatului Pro As, care reprezintă interesele angajaţilor Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Timiş.

Anul trecut, printr-un proiect de hotărâre, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Timiş îşi manifesta dorinţa de a cumpăra servicii de reprezentare juridică, motivând această nevoie cu faptul că trebuie respectate reglementările legale legate de incompatibilitate. DGASPC Timiş menţiona în argumentarea necesităţii achiziţiei faptul că are pe rol două procese vizând calcularea şi plata drepturilor salariale cuvenite şi neachitate: “Având în vedere că în acţiunile promovate în instanţă, toţi angajaţii, consilieri juridici ai Serviciului Juridic şi Contencios, inclusiv şeful serviciului, au calitatea de reclamanţi, aceştia nu pot apăra în instanţă interesele DGASPC Timiş, fiind în situaţia de conflict de interese. Pentru acelaşi motiv ei nu pot acorda asistenţă, consultanţă şi nici nu vor putea reprezenta în instanţă DGASPC Timiş şi directorul general al DGASPC Timiş, în litigiile menţionate”. Prin aceeaşi decizie, directorul general al instituţiei avea posibilitatea să negocieze şi să încheie contractul de reprezentare juridică.

Şi tot anul trecut, CJ Timiş a aprobat un proiect ce prevedea achiziţionarea de servicii juridice în vederea reprezentării instituţiei şi a preşedintelui acestuia în faţa instanţelor de judecată.

Prin acest proiect s-a oficializat achiziţionarea de servicii juridice de consultanţă şi reprezentare a CJ Timiş în două litigii având ca obiect reîncadrarea angajaţilor – funcţionari publici şi personal contractual – şi plata drepturilor salariale neacordate conform prevederilor legale. Cumpărarea directă de servicii a fost justificată prin faptul că, potrivit prevederilor privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, în cazul în care autoritatea contractantă atribuie un contract ce are ca obiect prestarea de servicii cum sunt  serviciile juridice, atunci obligaţia de a aplica ordonanţa de urgenţă se impune numai pentru contracte a căror valoare este mai mare sau egală cu 130.000 de euro.