Până acum, sprijinul venit de pe plan central pentru proiectul Timişoara – Capitală Culturală Europeană a lipsit. Reprezentanţii Primăriei Timişoara spun că aşteaptă cu interes bugetul pe 2017, pentru a vedea ce fonduri sunt direcţionate în această direcţie.

Finanţări în aşteptare

Autorităţile locale spun că nu au simţit un sprijin central real pentru proiectul Timişoara – Capitală Culturală Europeană. Primăria Timişoara speră ca măcar acum, după dobândirea acestui statut, lucrurile să se schimbe. În acest sens, sunt aşteptări mari cu privire la Proiectul de buget pe 2017 şi aşteptări la fel de mari de la parlamentarii timişeni, care să militeze pentru alocarea unor sume consistente pentru pregătirile care trebuie să înceapă pentru ca strategia aferentă proiectului să prindă contur.

„Există un compartiment în cadrul Ministerului Culturii care e dedicat gestionării unor proiecte de tipul Capitală Europeană a Culturii. Noi am interacţionat deja cu Ministerul Culturii şi am transmis un material foarte consistent cu tot ce înseamnă implicaţii financiare la Guvern, şi aşteptăm ca Ministerul Culturii să se implice. Sperăm că lucrurile se vor mişca şi, aşa cum ne-a promis şi ministrul Culturii, să se regăsească deja în proiectul de buget pentru anul 2017 sume importante pentru susţinerea pregătirii Timişoarei pentru anul 2021”, spune primarul Timişoarei, Nicolae Robu.

Criticul literar Cornel Ungureanu, preşedinte al Filialei Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România, spune că, fiind vorba de un proiect care se numeşte Capitală Culturală Europeană, acesta trebuia gândit nu doar din perspectiva locală a oraşului şi nu trebuie să se bazeze în niciun caz doar pe bugetele locale. „Este vorba de reprezentarea unei ţări şi chiar a unui continent. Dacă gândim proiectul doar pe bugete locale, ar însemna o îngrădire şi o jignire”, apreciază Cornel Ungureanu.

Sprijin „pe dos”

În primăvara acestui an, autorităţile locale declarau că nu simt niciun sprijin legat de proiectul Capitală Culturală Europeană care, pe atunci, nici nu era tranşat, ba mai, mult, finanţarea dată de autorităţile locale Asociaţiei „Timişoara, capitală culturală europeană” era pusă sub semnul întrebării, fiind asociată, indirect, cu finanţările diverselor cluburi sportive făcute de Primărie sau de Consiliul Judeţean Timiş.

Pe fondul controalelor legate de finanţarea de către Primăria Timişoara şi Consiliul Judeţean Timiş a diverselor cluburi sportive, cu precădere a fostei echipe de fotbal Politehnica, Curtea de Conturi a extins rezervele exprimate şi în privinţa finanţării unuia dintre cele mai importante proiecte de pe agenda autorităţilor locale: Timişoara – capitală culturală europeană.

Şi a pus sub semnul întrebării justeţea formei de acordare a finanţării către Asociaţia „Timişoara – capitală culturală europeană”.

În urma acestor controale ale Curţii de Conturi, derulate anul trecut, din care reieşea că forma de asociere nu ar fi respectat legislaţia în vigoare, Primăria a fost nevoită să suspende plăţile către asociaţie. Ulterior, a făcut contestaţie, iar Curtea de Conturi s-a răzgândit parţial, stabilind că Asociaţia „Timişoara Capitală Culturală” a fost finanţată legal şi, astfel, a fost posibil ca, începând din februarie, Municipalitatea să reia plăţile.

Între timp însă, a apărut raportul anual al Curţii de Conturi unde, din nou, această finanţare este denunţată ca fiind necorespunzătoare, deşi este extrem de ciudat ca o instituţie de genul Curţii de Conturi să aibă puncte de vedere diferite pe o chestiune cât se poate de clară.