Contribuţii financiare private modeste pentru „Timişoara Capitală Culturală Europeană”

Primăria Timişoara nu este nemulţumită doar de slaba implicare a autorităţilor centrale pentru sprijinirea conceptului „Timişoara Capitală Culturală Europeană”, ci şi de lipsa de interes a mediului privat local.

 

Nemulţumiri la Primărie

Pe lângă lipsa de susţinere arătată până acum de către structurile guvernamentale cu privire al acţiunile premergătoare anului 2021, când Timişoara va deveni Capitală Culturală Europeană, conducerea Primăriei este nemulţumită şi de slaba implicare a mediului privat local.

„86% din fonduri de după ce s-a desemnat Timişoara Capitală Culturală Europeană provin de la Primărie direct sau prin structurile subordonate, cu aprobarea Consiliului Local. 11% provin de la Consiliul Judeţean şi se fac 97% şi abia 3% acoperă restul comunităţii noastre. E uşor să spui în diverse ocazii că susţinem Timişoara Capitală Cultural Europeană, dar mai trebuie şi dovedită susţinerea”, declară primarul Nicolae Robu.

Astfel, de la societăţile comerciale private din Timişoara s-a reuşit până acum să se strângă „fabuloasa” sumă de 29.250 de lei, adică 1,36 % din totalul finanţării de până acum, în condiţiile în care, după cum se preciza şi în Consiliul Local avem peste 50.000 de firme în Timişoara.

„Cifra aceasta de 3%, care reprezintă contribuţia societăţii, alta decât cea a autorităţilor local, cred că ar trebui să ne inducă şi faptul că s-ar putea undeva să fi greşit ceva, pentru că înseamnă că acest proiect nu reuşeşte să genereze coeziune la nivelul societăţii timişorene. Dacă în momentul când s-a vorbit despre asta, toţi ieşeau în faţă cu subiectulcacesta, erau un fel de marotă, iată că astăzi reprezintă 3% din preocupare”, este opinia consilierului local Adrian Orza.

Municipalitatea a precizat în acest context că s-au depus CV-uri şi va fi o întreagă echipă care se ocupă inclusiv de atragerea de fonduri private. Dacă până în prezent era un nucleu 15 persoane, se doreşte ca aproape 100 de persoane să demareze proiecte şi o parte dintre aceste persoane se vor ocupa de strângere de fonduri, inclusiv din domeniul privat.

 

Dezamăgire legată de implicare

Cu aceeaşi ocazie, conducerea Primăriei şi-a exprimat dezamăgirea şi cu privire la lipsa de interes, nu doar pentru Timişoara Capitală Culturală Europeană, ci pentru destul de multe proiecte cu caracter civic, în general. „Neimplicarea nu e doar în acest proiect, haideţi să vedem unde este implicare? Am făcut toate încercările şi «Adoptă o stradă»,

«Adoptă o grădiniţă, o creşă, o şcoală, un festival». Dacă nu am venit noi cu banul public al Timişoarei, ce ar fi oare în oraş? Mă aştept la o schimbare de mentalitate şi cu tot respectul am adresat rugăminţi către toţi cei care pot, indiferent de ce ne-ar despărţi în termeni de orientare politică, de orice alt criteriu, suntem o comunitate până la urmă şi sunt proiecte ale comunităţii. E Timişoara, Capitală Europeană a Culturii, nu e altceva, e Timişoara şi atunci toţi trebuie să punem umărul”, a mai afirmat Nicolae Robu.

Din punctul meu de vedere, ar trebui să se aştepte şi să se primească fonduri consistente şi de pe plan central. Este vorba de o Capitală Culturală Europeană, de modul nostru de a ne prezenta în lume. Nu vorbim de un oraş, ci de o ţară. Interes trebuie să existe şi la Guvern, la Bucureşti. Nu trebuie să existe impresia că ne putem descurca şi singuri, cu ghilimelele de rigoare. Interesul trebuie să fie unul naţional”, consideră scriitorul şi criticul Cornel Ungureanu.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

jurnalist Timpolis, mircea.pavelescu@timpolis.ro