Municipalitatea timişoreană nu a abandonat proiectul mai vechi şi intens dezbătut al ducerii în subteran a liniilor CFR, pentru reducerea ambuteiajelor în trafic, generate de timpii de aşteptare la barieră, la trecerile de cale ferată. Bani pentru studiul de prefezabilitate aferent acestui proiect apar şi în ultima variantă de proiect de buget rectificat pe acest an.

Studiul de prefezabilitate rămâne „bătut în cuie”

Primăria Timişoara rămâne constantă în ceea ce priveşte susţinerea mai vechii idei a îngropării liniilor CFR care traversează oraşul. În ultima variantă de proiect de buget rectificat pe 2016, pregătită pentru următoarea şedinţă a Consiliului Local, apare alocarea de fonduri pentru studiul de prefezabilitate aferent acestui proiect.

La capitolul „Cheltuieli pentru elaborarea studiilor de prefezabilitate, a studiilor de fezabilitate, a proiectelor şi a altor studii aferente obiectivelor de investiţii” se regăseşte suma de 137.780 de lei pentru un studiu de prefezabilitate pentru reconfigurarea traseului cale ferată pe teritoriul Timişoarei, prin introducerea liniilor de cale ferată în subteran.

În urmă cu doi ani, Primăria Timişoara menţiona că introducerea liniilor de cale ferată în subteran – în locul acestora urmând să fie un bulevard care să străbată Timişoara de la un capăt la altul – e un obiectiv prevăzut în Planul Urbanistic General al Timişoarei, şi că există o sursă de finanţare contractabilă până în 2020 care ar permite obţinerea a aproximativ două miliarde de euro.

Cu toate acestea, în sistemul feroviar încă mai există dubii legate de posibilitatea materializării acestui proiect în viitorul apropiat. „Deocamdată, şi varianta de îngropare a liniilor CFR şi cea de ridicare a lor pe estacadă mi se par greu realizabile. Poate în următorii 15 – 20 de ani. Nu cred că ar trebui să se aştepte cineva ca o asemenea investiţie să fie demarată în următorii cinci ani”, apreciază Petre Stoian, liderul judeţean al Sindicatului CFCR Mişcare Comercial.

Ridicarea liniilor ferate pe estacadă, prima propunere

Planul Urbanistic General, care prezintă viziunea de dezvoltare a Timişoarei pentru următorul deceniu şi care ar urma să traseze dezvoltarea oraşului, să rezolve problemele traficului supraaglomerat, să stabilească regimul de înălţime al clădirilor, a propus două soluţii fundamental diferite pentru calea ferată care tranzitează Timişoara.

Fosta administraţie, condusă de primarul Gheorghe Ciuhandu, a lansat ideea ridicării căii ferate pe estacadă, proiect pentru care au şi fost realizate studii de prefezabilitate. Acestea au stabilit că o astfel de investiţie necesită 2,5 miliarde de lei, adică aproximativ 600 de milioane de euro. Proiectul, care a fost prea costisitor pentru a fi pus în practică, ar fi adus o serie de beneficii, susţinea fostul primar. Printre acestea, îmbunătăţirea siguranţei în circulaţie, utilizarea terenului ocupat în prezent de rambleul de cale ferată pentru amenajarea de parcări, decongestionarea traficului şi diminuarea cheltuielilor de exploatare, întreţinere şi reparaţii. Ulterior, s-a mai dat o soluţie pentru problema căii ferate: amenajarea unui traseu ocolitor, care ar circula în afara oraşului.

Îngroparea liniilor ferate, prima propunere

Noua administraţie a venit cu altă idee, la fel de costisitoare ca şi cea a ridicării liniilor ferate pe estacadă: mutarea liniilor în subteran.

În această nouă viziune, liniile ferate subterane ar putea funcţiona ca suport pentru transportul în comun, care s-ar realiza cu metroul. Se doreşte ca linia ferată care rupe oraşul în două să fie dusă în subteran şi în locul ei să existe o fâşie care traversează tot oraşul pe o lăţime de circa 60 de metri, unde să se poată amenaja “un bulevard la nivelul secolului XXI” cu clădiri care vor fi aprobate doar ca elemente ale unei concepţii unitare asupra întregului bulevard, cu alei pietonale, spaţii verzi, benzi de bicicletă, benzi special pentru transportul în comun şi benzi corespunzătoare pentru traficul obişnuit.