Primăria Timişoara verifică studiile de de fezabilitate pentru proiecte SF

Municipalitatea a cheltuit sume imense pe studii pentru proiecte neconcretizate

Primaria-TimisoaraDe-a lungul ultimilor ani ai fostei administraţii locale timişorene s-au contractat numeroase studii de fezabilitate sau prefezabilitate pentru proiecte care nu s-au mai concretizat. Multe au expirat, fiind total sau parţial inutile. Aceste proiecte se află acum în evaluare, actualul Executiv al Primăriei promiţând că nu se vor mai aloca banii pentru studii similare doar ca să fie făcute.

 

Se închide „robinetul” pentru studii destinate unor proiecte fără final?

Deşi asemenea demersuri ar fi fost cu adevărat eficiente la început, nu la final de mandat, actuala echipă aflată la conducerea Primăriei Timişoara spune că evaluează studiile de fezabilitate întocmite până în prezent, care nu s-au mai concretizat prin proiectele de investiţii şi că documentaţii similare se vor mai contracta doar în varianta în care va exista măcar informaţii certe legate de o sursă credibilă de finanţare.

„Banii pentru studii” este o temă care a revenit în discuţie la Primărie în contextul în care o parte din consilierii locali au remarcat în plen că „se cheltuie 17 milioane de lei pentru studii de fezabilitate, prefezabilitate şi proiecte tehnice. Majoritatea sunt în jurul sumei de 100.000 de lei. Am dori să oferim posibilitatea oricărui proiectant să vină să oferteze o anumită lucrare pe raza municipiului, pentru că 95% din aceste studii sunt sub valoarea de 30.000 de euro.”

Nicolae Robu spune că Primăria are un portofoliu urias de proiecte pe care le pregăteşte să le acceseze pe fonduri europene. „Condiţie obligatorie este să ai un studiu de fezabilitate. Noi nu facem studii să ne aflăm în treabă”, mai spune Nicolae Robu. În acest context edilul declară că se fac demersuri pentru valorificarea tuturor studiilor rămase de la fosta administraţie. Însă aceste demersuri pot avea o finalitate benefică doar în măsura în care studiile respective mai sunt de actualitate sau se referă la chestiuni fezabile.

„Cu siguranţă pot spune că nu s-a mai menţinut tendinţa din fosta administraţie când se dădeau bani pentru studii de fezabilitate, deşi se ştia în unele cazuri că nu există şanse de concretizare. S-a mers pe principiul că acum se fac doar studii atunci când există o utilitate clară, din punct de vedere al investiţiilor, şi nu se mai merge pe varianta realizării unor studii doar ca să le avem în portofoliu. Pe de altă parte, în momentul în care faci demersuri pentru contractarea unei finanţări europene, în vederea realizării unei investiţii, trebuie să ai deja un studiu de fezabilitate pregătit”, spune consilierul local PNL Ştefan Constantin Sandu.

Aquapark-ul nu mai primeşte bani pentru documentaţie

Ultima decizie legată de realizarea unor studii de fezabilitate cu finalitate îndoielnică vizează studiul de fezabilitate pentru mult-discutatul proiect al aqua-park-ului municipal.

„La momentul când am discutat prima oară despre Aquapark, exista posibilitatea de a fi finanţat din fonduri europene, posibilitate care a căzut. Dacă ne asumăm un proiect în valoare de 18 milioane de euro, cam atât este estimat de către specialiştii noştri, costurile studiului de prefezabilitate ale acestui proiect tehnic înseamnă ca valoare estimată 3% din această suma, 600.000 – 700 000 de euro. E foarte mult pentru un obiectiv pe care nu-l vom putea realiza din bugetul local”, declară viceprimarul Dan Diaconu.

Această poziţie a fost susţinută şi de primarul Nicolae Robu, care a precizat că nu-şi asumă nimeni cheltuirea unei jumătăţi de milion de euro pentru o documentaţie cu slabe şanse de realizare. „Ştim acum că astfel de proiecte nu sunt finanţate din fonduri europene şi, atunci, va trebui să se dea cu subsemnatul că s-au aruncat 500.000 de lei, pentru că trebuie minimum 540.000 de euro, 30% din 18 milioane, pentru un studiu de fezabilitate conform legii. Şi te duci la licitaţie şi vei vedea cu cât se va adjudeca şi ai studiu de fezabilitate şi nu ai buget să-l şi valorifici. Cine va bloca de la bugetul local 18 milioane de euro ca să facă Aqua Park? Pe bani de la Uniunea Europeana cu bucurie am fi făcut aşa ceva, cu bani de la bugetul local nu avem cum să facem”, mai spune primarul Nicolae Robu. În opinia sa, o asemenea investiţie este de aşteptat să vină şi la Timişoara din mediul privat, aşa cum s-a întâmplat în alte oraşe mari. „La Oradea un investitor privat a făcut un complex cu vreo 16 – 18 bazine, pe lângă Bucureşti a făcut o alta investiţie privată, se pare mult peste cea de la Oradea”, a mai menţionat primarul Timişoarei.

„Aquapark-ul nu-l văd nici eu ca o prioritate. Există acest proiect de realizare de bazine în cartiere de care vor beneficia toţi elevii de la şcoli şi pe care-l văd mult mai benefic. Un aqualand probabil ar trebui să vină ca investiţie din mediul privat”, crede, la rândul său consilierul local Ştefan Constantin Sandu.

Pasajele, „apogeul” SF-urilor

Pasaj Popa Sapca TimisoaraProblema studiilor de fezabilitate plătite de Primăria Timişoara din bani publici pentru proiecte care sunt şi rămân doar pe hârtie a fost discutată constant în şedinţele de plen din ultimele două mandate. Fenomenul a ajuns la apogeu în cazul pasajelor rutiere Jiul şi Popa Şapcă, pentru care s-au dat bani în mai multe tranşe pentru a se realiza studii.

În total, pentru Pasajul Jiul s-au realizat şi aprobat, în ultimii zece ani, patru studii de fezabilitate. Dintre acestea, trei au expirat, fiind bani pierduţi din bugetul local.  Devizul general s-a ridicat la o sumă de ordinul zecilor de mii de euro, cu care s-ar fi putut iniţia primele lucrări pentru realizarea efectivă măcar a unui pasaj. Cele trei pasaje din Timişoara, a căror demarare era promisă încă din 2013 de către Primăria Timişoara – Jiul, Popa Şapcă şi Solventul – costă împreună peste 51 de milioane de euro. Şi există riscul ca, în condiţiile lipsei banilor necesari demarării, şi ultimele studii de fezabilitate achiziţionate să expire.

Pentru pasajul Popa Şapcă, ce se doreşte a fi lărgit şi modernizat, bugetul estimat prin studiul de fezabilitate este de 15,2 milioane de euro. Iar pentru modernizarea şi lărgirea pasajului Jiul, costul investiţiei a fost estimat la 8,1 milioane de euro.  Studiile de fezabilitate achiziţionate pentru cele trei pasaje nu au fost ieftine. Pentru Pasajul Popa Şapcă, ce se vrea a fi lărgit la patru benzi, Primăria a dat, doar pentru documentaţie, 68.000 de lei. Aceeaşi sumă s-a atribuit şi pentru realizarea documentaţiei preliminare pentru pasajul Jiul, ce se vrea lărgit tot la patru benzi şi înălţat. Şi tot 68.000 de lei va da Primăria şi pentru documentaţia aferentă realizării pasajului rutier inferior din zona Solventul. Pentru două dintre aceste mari proiecte s-a considerat că este nevoie să se achiziţioneze documentaţia completă – studii de fezabilitate, proiecte tehnice şi detalii de execuţie, deşi pentru pasajele Jiul şi Popa Şapcă existau studii de fezabilitate întocmite acum şapte ani. S-a considerat însă că aceste documentaţii pentru care, în anii trecuţi, Primăria a plătit bani grei, nu mai sunt de actualitate şi trebuie refăcute de la zero.

Cum este clar că niciun proiect serios nu poate demara fără o documentaţie riguroasă, extrem de important este ca respectivele studii de fezabilitate sau oportunitate să fie comandate şi achiziţionate pentru investiţii care chiar pot demara în perioada următoare. Altfel, cum au un termen de garanţie de câţiva ani, există un risc major ca banii să fie cheltuiţi inutil, în cazul în care documentaţia expiră înainte ca investiţia să demareze efectiv.

Anul trecut, pe lista cu documentaţii se remarca suma de 165.000 de lei alocată pentru studiul de fezabilitate pentru un proiect ce prevedea reconfigurarea traseului cale ferată pe teritoriul Timişoarei, prin introducerea liniilor CF în subteran. Un proiect căruia unii sindicalişti din sistemul feroviar îi dădeau zero şanse de realizare în următorii 20 de ani.

La fel de spectaculoasă era alocarea sumei de 50.000 de lei pentru un studiu de fezabilitate şi un proiect tehnic legat de amenajarea de golfuri pe Bega. Respectivele golfuri ar urma să se realizeze pentru vaporetto şi agrement, şi ar urma să fie amenajate în zona Uzinei de Apă şi a Pieţei Iosefin.

Proiectul ridică semne de întrebare, atât legat de faptul că asemenea lucrări de amploare ar fi trebuit eventual incluse în proiectul de reabilitare a malurilor Begăi, pentru a nu se sparge ce s-a reabilitat acum, cât şi din perspectiva eventualelor exproprieri necesare pentru lărgirea canalului şi a faptului că nu se ştie locaţiile exacte ale viitoarelor golfuri.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

Jurnalist Timpolis, bogdan.piticariu@timpolis.ro