Criză de spaţii pentru instanţele din vestul ţării

Sala de judecată a Judecătoriei Deta, amenajată într-o fostă sufragerie

judecatoria jimboliaProblema lipsei spaţiilor suficiente afectează într-o mare măsură aproape toate instanţele din vestul ţării. Un raport recent al Inspecţiei Judiciare arată că, din cauza spaţiilor mici, improprii sau insuficient amenajate, atât funcţionarii din sistem, cât şi justiţiabilii au de suferit. Pe de altă parte, este greu de înţeles de ce sediul altora, precum al Judecătoriei Jimbolia, stau nefolosite de ani de zile.

 

Spaţii improprii

Inspecţia Judiciară a făcut public zilele trecute un raport de control extins vizând instanţele din vestul ţării, subordonate Curţii de Apel Timişoara, evidenţiind, printre altele, deficienţele logistice şi administrative care afectează buna funcţionare a tribunalelor şi judecătoriilor din vestul ţării.

Conform acestui document, nici măcar în Timişoara, la Palatul Dicasterial, recent renovat, lucrurile nu stau prea bine în ceea ce priveşte spaţiile necesare procesului judiciar: “Spaţiul destinat Tribunalului Timiş şi Judecătoriei Timişoara este deficitar din punct de vedere al amenajării birourilor, în general, dar şi ca număr în ceea ce priveşte pe cele destinate grefierilor, unele dintre acestea fiind amenajate în anticamerele sălilor de judecată”.

Conform aceluiaşi raport, Judecătoria Deta îşi are sediul într-o clădire care este improprie desfăşurării activităţii de judecată, întrucât a fost constituită din patru apartamente, iar sala de judecată se află într-o fostă sufragerie, ceea ce, prin dimensiunea spaţiului, afectează respectarea principiului publicităţii şedinţelor de judecată, accesul justiţiabililor fiind limitat.

Ca observaţie generală, în raportul CSM se mai menţionează că sunt necesare investiţii rapide în vederea igienizării şi realizării reparaţiilor curente la mai multe instanţe din raza Curţii de Apel Timişoara.

 

Judecătoria “fantomă” rămâne nefolosită

Deşi sunt instanţe care se înghesuie cu tot cu grefieri, judecători, arhivari, personal auxiliar şi justiţiabili în câteva camera neîncăpătoare, în Timiş, Ministerul Justiţiei are în palmares câteva investiţii imobiliare care au atras fonduri semnificative, dar a căror utilizare ulterioară este discutabilă.

Exemplul cel mai bun este cel de la Jimbolia, unde s-au investit 500.000 de euro pentru realizarea unui sediu pentru Judecătorie, care 23 de camere şi o suprafaţă de 1.600 de metri pătraţi. Această instanţă nu a fost funcţionat, însă, niciodată, pentru că posturile pentru personalul ce ar fi trebuit să activeze la această instanţă nu au fost finanţate… Judecătoria Jimbolia a fost desfiinţată oficial în 2012, înainte de a fi înfiinţată, şi, odată cu acest demers, au fost spulberate şi speranţele localnicilor din zonă, care sperau totuşi că această instanţă va funcţiona. Locuitorii din Jimbolia, care au procese pe rol, trebuie să se deplaseze zeci de kilometri, la instanţe din Lugoj, Sânnicolau Mare sau Timişoara.

Reprezentanţii Primăriei Jimbolia spun că au solicitat de nenumărate ori să se găsească o soluţie – fie să se înfiinţeze instanţa, fie să se atribuie Primăriei acel spaţiu –, dar au fost refuzaţi. C

onform administraţiei locale, din sediu s-au mai luat rafturi, piese de mobilier şi s-au dus la Timişoara. La un moment dat, intrându-se în imobil s-a constatat că trebuia făcută urgent o deratizare, pentru că era plin de şobolani.

Reprezentanţii Primăriei susţin că au existat persoane la nivelul CSM şi al Ministerului Justiţiei care s-au opus înfiinţării acestei Judecătorii, pe motiv că ar fi un volum de dosare prea mic, lucru care ar fi trebuit să se ştie însă înainte să se facă investiţia respectivă. În momentul de faţă, clădirea pare să nu aparţină nimănui. Reprezentanţi ai Tribunalului Timiş precizau că Ministerul Justiţiei şi-a manifestat disponibilitatea de a renunţa la clădire, pe care dorea să o transfere Primăriei Jimbolia. Dar transferal nu a fost realizat. “Respectiva clădire este în continuare goală, nefolosită. Nu i s-a găsit nicio întrebuinţare, şi nici nu a fost transferată către altă instituţie. Este aşa de ani de zile”, ne-a declarat Gabor Toth, viceprimarul oraşului Jimbolia.

 

“Reconversia” în penitenciar, total inutilă

În anul 2013, în timpul mandatului Monei Pivniceru la Ministerul Justiţiei, s-a venit cu ideea şi un proiect aferent de a transforma clădirea în penitenciar. Ministerul Justiţiei transmitea că sediul ars putea fi transformat în secţie exterioară a Penitenciarului Timişoara. Conform unor surse din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, pentru ca respectivul imobil să devină unitate de detenţie, ar fi fost nevoie de investiţii consistente, pentru securizarea şi adaptarea clădirii, investiţii estimate la cel puţin 300.000 de euro.

Problema era că recomandările şi practicile vest-europene cer scoaterea unităţilor de detenţie nu doar din zonele centrale ale oraşelor, ci, în general, din perimetrele urbane. Or, la Jimbolia, imobilul vizat este chiar în centrul localităţii. Ideea nu a fost bine primită nici de autorităţile locale. “Înfiinţarea unui penitenciar în zona central a oraşului nu ni s-a părut niciodată o idee bună, chiar deloc. De la început ne-am declarat împotriva acestei variante”, afirmă Gabor Toth.

 

Bani direcţionaţi spre alte canale

Deşi în ceea ce priveşte funcţionarea unor instanţe din Timiş Ministerul Justiţiei s-a arătat a fi foarte econom, cu totul altfel stau lucrurile cu alte investiţii din judeţ, cum e cazul Centrului de Pregătire al Magistraţilor, din Giroc.

Începând din 2007, timp de doi sau trei ani, aşa-numitul Cămin al magistraţilor, de la Giroc, a fost invocat în mod constant ca unul dintre motivele principale pentru care aparatul propriu al CSM avea nevoie de mai mulţi bani, cheltuielile instituţiei fiind majorate cu 50 sau 60% sau chiar 100%, de la an la an.

“Bugetul aparatului propriu anual a crescut corespunzător fondurilor alocate pentru finalizarea reparaţiilor capitale la Căminul pentru pregătirea judecătorilor şi procurorilor, situat în comuna Giroc, judeţul Timiş”, se preciza într-unul din rapoartele de activitate ale CSM. Pentru acest centru s-au cheltuit aproape trei milioane de lei.

 

Print Friendly, PDF & Email