Ieşind de sub acoperirea contractului încheiat acum 16 ani de fost conducere a Municipalităţii, Primăria Timişoara va atribui semnalizarea rutieră societăţii proprii, Drumuri Municipale. Voci din Consiliul Local spun că această atribuire ar fi trebuit să se producă de mult şi, în acest fel, nu s-ar mai fi ajuns la montări de zeci de indicatoare pe străzi de câteva sute de metri.

O altă abordare

Timişoara se pregăteşte, printr-un proiect care va intra în atenţia următorului plen, de oficializarea delegării gestiunii, prin atribuire directă, a serviciului „Activitatea de semnalizare a circulaţiei rutiere, întreţinere, funcţionare şi dirijare a circulaţiei rutiere pe raza municipiului Timişoara” către societatea proprie, Drumuri Municipale.

În acest sens, se pune punct unui capitol care a făcut „istorie” în Timişoara după ce municipiul de pe Bega a fost cap de afiş de multe ori la jurnalele de ştiri ale televiziunilor naţionale, cu diverse aberaţii legate de semnalizarea rutieră din municipiu, în urma contractului încheiat de Municipalitate acum 15 ani.

Consilierul local PNL Simion Moşiu consideră că Primăria Timişoara trebuia să atribuie semnalizarea rutieră societăţii Drumuri Municipale încă de acum 15 ani şi avertizează că Primăria trebuie să fie atentă şi la unele prevederi din noua documentaţie de atribuire. „De exemplu, în caietul de sarcini există clauza că,în caz de nerespectare a contractului, acesta se poate rezilia, lucru care nu se regăsea în vechiul contract pentru semnalizare rutieră în Timişoara. Or, cineva interesat ar putea pune beţe în roate, în aşa fel încât Drumuri Municipale să piardă acest contract, şi semnalizarea rutieră să se atribuie din nou unui operator privat. Băieţii isteţi ar fi în stare de orice pentru a câştiga din nou milioane de lei din bani publici, de la Primăria Timişoara”, mai spune Simion Moşiu.

Acesta atrage atenţia şi asupra altor ciudăţenii din documentaţia de atribuire: „De exemplu, în caietul de sarcini se prevede un termen de patru ore pentru montarea unui indicator. Să fim serioşi… Mai degrabă trebuiau prevăzute termene pentru demontare, la câte indicatoare sunt montate aiurea pe domeniul public. Cred că Timişoara ar putea deveni cel mai mare exportator de indicatoare, la câte sunt montate fără rost în oraş.”

Un contract de cursă lungă

Serviciile de semnalizare rutieră au făcut obiectul unuia dintre cele mai controversate contracte ale Municipalităţii timişorene, date Rosign SA, încheiat în 2001, pentru o perioadă de 14 ani. În ultimele rapoarte privind gestionarea finanţelor publice locale, Curtea de Conturi a confirmat faptul că, deşi ar fi trebuit să ţină o evidenţă strictă a acestor lucrări de semnalizare rutieră realizate din bani publici, Primăria Timişoara nu a făcut acest lucru. Auditorii publici externi au constatat că elementele de semnalizare furnizate Municipalităţii – indicatoare, borne, calmatoare de trafic, panouri de orientare – nu fac obiectul înregistrării în evidenţele tehnico-operative, altfel spus, facturile de prestări servicii şi furnizare de materiale semnalizatoare sunt înregistrate doar valoric în contabilitate în contul cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile, fără a afecta conturile de imobilizări – pentru mijloacele fixe sau conturile de stocuri – pentru obiectele de inventar.

În urma auditului, Curtea de Conturi a solicitat Primăriei inventarierea şi stabilirea naturii tuturor bunurilor din intersecţiile semaforizate şi a materialelor de semnalizare din oraş (inclusiv a calmatoarelor de trafic şi a stâlpişorilor de delimitare). Municipalităţii timişorene i s-a cerut reglementarea corespunzătoare a activităţii de semaforizare şi semnalizare din punct de vedere al necesităţii, oportunităţii şi legalităţii. Lucru care nu s-a întâmplat până în prezent.

Citeşte şi: Semnalizarea rutieră din Timişoara, o incontrolabilă afacere-monopol de milioane de euro

Printre excesele remarcate în ultimii doi ani în urma semnalizării rutiere excesive se număra şi cazul străzii Paul Morand, aflată în Parcul Industrial Freidorf, mai degrabă o alee industrială înfundată, pe care îşi au sediul doar trei societăţi comerciale. Conform unor contabilizări făcute de Forţa Civică Timiş, de-a lungul a mai puţin de 300 metri au fost amplasate 29 de indicatoare cu “oprirea interzisă”, încă 29 de plăcuţe care atenţionează şoferii că, dacă opresc, ar putea să le fie ridicate maşinile, precum şi alte indicatoare rutiere. În total peste 70 de indicatoare, adică unul la patru metri, raportat la lungimea străzii.

Pe lângă indicatoarele montate în exces, stâlpii de semnalizare şi delimitare, plătiţi din bani publici şi amplasaţi pe domeniul public, au făcut obiectul unor nemulţumiri legate de oportunitatea plasării acestora în anumite zone, şi despre necesitatea acestor investiţii.

Conform unor consilieri locali, în destule zone din oraş stâlpii mai mult încurcă traficul decât să îl disciplineze. Plasarea unor astfel de stâlpi pe tronsoane circulate, mai spun aceiaşi aleşi locali, este în totală contradicţie cu lucrările de deszăpezire, pentru că există scuza perfectă pentru care plugurile nu intră pe anumite tronsoane – pentru că acolo sunt puşi stâlpi de semnalizare. Plugurile nu pot intra sau, dacă intră pe anumite porţiuni, smulg aceşti stâlpi, care ulterior dispar sau sunt distruşi. Conform aceloraşi voci din Consiliul Local, sunt zone în care, din cauza stâlpilor, ambulanţa nu poate depăşi coloana, şi nu poate ajunge la timp la o intervenţie. Nici anul trecut nu au lipsit noi apariţii de senzaţie în domeniul semnalizării rutiere la Timişoara. De exemplu, la una dintre şedinţele de plen, mai mulţi consilieri au remarcat că în Timisoara au fost montate indicatoare rutiere direct pe trunchiurile unor copaci. Aleşii locali au propus atunci, în glumă, să se înregistreze la Oficiul de Stat de Invenţii şi Mărci “inovaţia” de la Timişoara. Tot anul trecut se remarca în Consiliul Local că sunt multe indicatoare montate pe domeniul public ce conţin greşeli gramaticale sau de ortografie.