Nu doar pe diverse site-uri de specialitate sau pe la ONG-uri, ci şi în Parlament continuă să fie iniţiate petiţii, sesizări legate de poluarea din Timişoara. Aerul continuă să fie îmbâcsit, şi sunt perioade când există mirosuri pregnante de cauciuc ars sau solvenţi în diverse zone ale oraşului, deşi toţi agenţii economici mari de profil susţin că se încadrează în normativele legate de poluare.

Soluţii alternative

Cea mai recentă interpelare pe această temă a fost făcută zilele trecute la Camera Deputaţilor, destinatarul fiind nu Ministerul Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, cum ar fi de aşteptat, ci Ministerul Finanţelor, căruia i se propune să se implice în identificarea corectă a marilor poluatori din Timişoara.

„Pe raza mai multor localităţi din judeţul Timiş există o îngrijorare a cetăţenilor referitoare la poluarea provenită în urma activităţii operatorilor economici deţinători de mari instalaţii de incinerare”, se arată în interpelare. ÎnTimişoara, dar şi în comunele din jurul acestuia de exemplu, se precizează în acelaşi document, deşi în urma numeroaselor sesizări venite din partea cetăţenilor, Garda de Mediu a efectuat controale, rapoartele arată că valorile emisiilor atmosferice nu depăşesc limitele impuse. „Totuşi, mirosurile insuportabile se accentuează pe timpul nopţii şi al dimineţii, creând în rândul cetăţenilor percepţia că operatorii economici deţinători de mari instalaţii de incinerare nu folosesc în acele perioade filtrele de reducere a poluării”, se arată în interpelarea parlamentară.

Pe această cale, se propune o metodă alternativă de cuantificare şi identificare corectă a poluării industriale din Timişoara – respectiv corelarea datelor existente la ANAF cu cele de la Garda de Mediu referitoare la activitatea operatorilor economici deţinători de mari instalaţii de incinerare.

În acest sens, Ministerului Finanţelor i s-a propus să analizeze posibilitatea realizării unei corelări a datelor deţinute de către ANAF privind producţiile declarate şi plata taxelor aferente de aceşti operatori economici, cu datele deţinute de către Garda de Mediu privind cantitatea de materiale folosite pentru încadrarea emisiilor atmosferice în limitele normale.”

În acest fel, în varianta în care nu există declarări corecte, marii poluatori timişoreni ar fi mai uşor de identificat. Rămâne de văzut dacă Ministerul Finanţelor va fi de acord cu această propunere, şi ce surprize ar putea genera corelarea bazelor de date ale celor două instituţii.

„Noi am avut recent o campanie de control centrată pe marii poluatori. Şi am avut surpriza să constatăm cum brusc, o serie de unităţi fac demersurile necesare pentru încadrarea în limitele normale legate prevăzute de legislaţia de mediu. Poate şi în urma acestor acţiuni de control, sesizări legate de mari poluatori industriali nu am prea avut în ultima perioadă”, ne-a declarat Mariana Lorinczi, comisar şef al Gărzii de Mediu Timiş.

Probleme şi în judeţ

Cum Timişul este un judeţ puternic industrializat, problema marilor poluatori industriali este un subiect de actualitate, autorităţile de profil încercând să prevină, prin controale dese, poluările de amploare şi accidentele cu consecinţe grave. Aceasta în condiţiile în care lista marilor poluatori este destul de lungă. În judeţ activează în prezent peste 30 de instalaţii cu emisii de compuşi organici volatili, care trebuie controlaţi constant pentru a fi prevenite sau măcar reduse efectele, directe sau indirecte, ale acestor emisii în mediu, în principal în aer, şi potenţialele riscuri pentru sănătatea umană. Acestora li se adaugă şi agenţii economici care gestionează extracţia de produse petroliere şi gaze naturale. Sunt în prezent peste zece puncte mari de extracţie, îmbarcare şi prelucrare a produselor petroliere, în apropierea localităţilor Călacea, Dumbrăviţa, Moraviţa, Partoş, Lovrin şi Şandra. În toate aceste zone pot apărea deversări accidentale de ţiţei şi apă de zăcământ din beciul sondei, incendii sau fenomene de coroziune şi uzură ce conduc la fisurarea instalaţiilor şi deversări periculoase pentru mediu.

În categoria marilor poluatori sunt incluşi agenţii economici care utilizează în procesul de producţie substanţe chimice periculoase, cu risc de accident major. În prezent există în evidenţele judeţene peste 11 astfel de operatori economici (cinci operatori cu risc major şi şase cu risc mediu), în Lugoj, Timişoara, Călacea şi Satchinez.