Tronsonul de autostradă Lugoj – Deva ar putea fi considerat unul dintre  segmentele de infrastructură de acest gen cu cea mai chinuită proiectare, după ce greşeli sau scăpări succesive au întârziat mult lucrările. Ultimul obstacol identificat este un cimitir de care proiectul nu a ţinut cont şi care a fost tăiat în două de autostradă, morţii trebuind să fie „expropriaţi” şi „relocaţi”…

O nouă suspendare

În urma unei inspecţii pe şantier, în urmă cu câteva zile construcţia lotului 4 din autostrada Lugoj – Deva a fost oprită, vorbindu-se inclusiv despre retragerea utilajelor de pe şantier.

Inspectorii de la Inspectoratul de Stat în Construcţii au vizitat şantierul, au descoperit că nu există autorizaţie de construcţie şi au decis oprirea lucrărilor. Aceasta, deşi autorizaţia ar fi trebuit să fie obţinută de Ministerul Transporturilor de peste opt luni. 

Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale a recunoscut că este o problemă şi că, în faţa unei asemenea situaţii, analizează abia acum oportunitatea înfiinţării unei instituţii unice care să se ocupe de autorizaţii, în special pentru proiectele care implică fonduri europene. „Un impediment deosebit în realizarea unui proiect de maximă importanţă este tocmai această reluare a întregului mecanism de obţinere a acordului de mediu şi, implicit, a autorizaţiei de construcţie, când de fiecare dată la proiect sunt aduse modificări generate de astfel de probleme apărute în teren”, a fost reacţia oficială a CNADNR. Care a transmis că, împreună cu Ministerul Transporturilor, analizând atât cazul de faţă, cât şi alte situaţii similare existente, lucrează la realizarea unui Memorandum prin care să integreze toate instituţiile cu atribuţii în emiterea avizelor şi acordurilor pentru realizarea proiectelor din fonduri europene nerambursabile.

Dincolo de aceste bâlbe instituţionale, proiectul tronsonului Lugoj – Deva a fost afectat în primul rând de către greşelile notabile de proiectare, ultima şi cea mai faimoasă fiind constatarea post-factum că autostrada trebuie să traverseze un cimitir de care în documentaţia lucrării nu se pomenea absolut nimic.

Constructorul lotului 4 al autostrăzii Deva – Lugoj a „descoperit” post-factum un cimitir, pe traseul şoselei, în comuna hunedoreană Brănişca. În acte, atunci când s-a şi făcut exproprierea, locul de veci figura ca păşune. Autorităţile au stabilit că cimitirul funcţiona ilegal, iar conducerea Ministerului Transporturilor a sesizat Parchetul General. Însă este impardonabil faptul că un asemenea obstacol nu a fost observat de proiectanţi, lucru care arată că documentaţia a fost realizată din birou, ceea ce înseamnă că pot apărea noi oricând noi surprize. „Domnul primar le-a arătat acolo, pe unde merge traseul, le-a arătat cimitirul. Ei au spus că se cunoaşte cimitirul şi nu se intersectează cu cimitirul lucrarea”, a declarat însă Marian Popescu, viceprimarul comunei Brănişca.

Firma care a făcut în iunie 2008 studiul de fezabilitate pe acest tronson este acum în insolvenţă. Aşa că CNADNR a trebuit să mute morţii, pe bani de la buget, neoficial estimându-se că lucrarea de mutare ar fi costat 50.000 de euro. Aceasta ar putea reprezenta însă doar avansul acoperirii acestei greşeli de proiectare, pentru că o parte din localnici ar putea da în judecată CNADNR.

Exproprieri întârziate

Astfel, se complică şi mai mult situaţia exproprierilor de pe acest segment, în condiţiile în care autostrada Lugoj – Deva s-a remarcat printr-o politică originală legată de despăgubiri. Proprietarii care şi-au pierdut terenurile, şi unii, chiar casa, în urma exproprierilor, aşteaptă despăgubirile, după trei ani de la hotărârea de guvern ce reglementa exproprierea terenului.

Dacă în Timiş, s-au rezolvat, în mare, exproprierile aferente tronsonului de autostradă Lugoj – Deva, deşi chiar şi pe plan local există încă dubii cu privire la valorile de expropriere, în Hunedoara, în localitatea Şoimuş, de exemplu, sunt familii care trăiesc cu teama că vor rămâne pe drumuri. Asta, după ce Statul le-a expropriat doar teoretic locuinţele şi terenurile, fără să plătească nici acum despăgubiri, după trei ani de la publicarea hotărârii de guvern ce oficializa preluarea pământului. Au fost, însă, atenţionaţi că vor fi dati afară din case dacă nu pleacă la timp…

Expropriaţii susţin că reprezentanţii Companiei Naţionale de Drumuri Naţionale şi Austostrări le-au transmis că sumele pentru despăgubiri au fost stabilite de experţi, iar procedura de deblocare a acestor despăgubiri este în curs de derulare.

Pe traseul autostrăzii Lugoj – Deva sunt şi situaţii antologice, cum e cea din comuna hunedoreană Lăpugiu de Jos, unde un localnic în vârstă de 70 de ani, Vasile Muntean, aşteaptă de ani de zile să fie despăgubit – pentru câţiva metri pătraţi “furaţi” de autostradă – cu un leu, respectiv 13 lei.

Situaţie ridicolă, raportată la sumele imense date companiilor care se ocupă de lucrările la autostradă. Şi implică un pericol. Expropriaţii s-ar putea adresa unor instanţe europene superioare, cum e Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care se ştie că este foarte sensibilă la probleme legate de proprietate. Caz în care lucrările ar putea fi întrerupte, sau Statul ar avea de plătit despăgubiri mult mai mari decât cele pe care le are de achitat în prezent.

În ultimele luni, au fost transmise Ministerului Transporturilor mai multe interpelări legate de aceste situaţii aberante. “Sunt sute de români care au fost expropriaţi pentru cauză de utilitate public, în vederea realizării unor lucrări de infrastructură rutieră, însă despăgubirile aferente nu au fost virate în conturile beneficiarilor, chiar dacă actele aferente au fost publicate în Monitorul Oficial al României. Mai mult, chiar dacă unii cetăţeni au fost expropriaţi de mai bine de doi ani, ei figurează în continuare la administraţiile financiare locale şi sunt chemaţi să onoreze taxele şi impozitele locale pentru terenurile pentru care nu mai sunt proprietari”, se arăta într-un dintre aceste interpelări, semnate de deputatul Florin Gheorghe.

„Din păcate, situaţia nu s-a schimbat deloc. Nu s-a întâmplat nimic, oamenii nu au primit banii. Iar interpelările noastre sunt tratate cu dezinteres, deşi nu semnalăm probleme ale noastre, ci ale comunităţii. Cu toţii dorim să avem autostrăzi, dar nu putem lăsa probleme cum sunt exproprierile la voia întâmplării. Am discutat şi cu miniştri, şi cu secretari de stat această problemă a despăgubirilor, şi nu am obţinut decât promisiuni”, ne-a declarat Florin Gheorghe.

Un tunel imprevizibil

Asociaţia Proinfrastructura  a solicitat Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale date privind chestiunile suplimentare neprevăzute de proiectarea iniţială care ar putea întârzia finalizarea tronsonului de autostradă Lugoj – Deva.

Răspunsul venit de la CNADNR este uimitor, confirmând că pe lângă scăpările iniţiale de proiectare, cu cimitirul traversat de tronson, proiectul autostrăzii ar putea fi întârziat pentru că acum cineva are „revelaţia” că este nevoie de un al treilea tunel, faţă de cele două prevăzute iniţial pentru a se asigura îndeplinirea cerinţelor acordului de mediu. Scopul acestui tunel suplimentar ar fi acela de a nu afecta ecosistemul din zonă şi a asigura circulaţia animalelor sălbatice în zonă. Reprezentanţii CNADNR spun că, la această decizie, s-a ajuns în urma discuţiilor purtate cu compania care asigură construcţia autostrăzii. Valoarea estimată pentru această nouă construcţie este de 35 de milioane de euro, ceea ce va duce la costuri suplimentare pentru întregul proiect  în valoare de 122 de milioane de euro.

Pe această problemă s-au pronunţat şi oficiali ai Băncii Europene de Investiţii, aceştia emiţând un punct de vedere conform căruia, pentru implementarea măsurilor impuse prin Acordul de Mediu, aceasta însemnând şi scoaterea din contractul iniţial a secţiunii aferente tunelurilor, trebuie să fie demarată procedura de modificare a contractului iniţial.

Pasaje pentru urşi inexistenţi

În 2013 premierul Victor Ponta a declarat că o porţiune din autostrada Lugoj – Deva, finanţată din fonduri UE, nu poate fi realizată pentru că nu are aviz de mediu. Şi asta pentru că nu s-a luat în calcul proiectarea unei subtraversări ecologice pentru urşi: “Nu reuşim să semnăm, pe bani europeni, un tronson de autostradă în regiunea Deva, pentru că n-am făcut subtraversarea pentru urşi. Probabil că pare comic, dar nu e nimic comic în chestia asta. Nu avem avizul de mediu pentru că trebuie să facem o subtraversare ecologică pentru urşi. Iubesc urşii, iubesc toate animalele, dar trebuie să facem şi autostrăzi, ca oamenii să trăiască în ţara asta, să nu mai moară pe drumuri în accidente de maşină, să putem să ne dezvoltăm economic, să facem nişte lucruri ca să ne folosim ţara asta bogată, să ne-o folosim bine, păstrând în acelaşi timp cât mai mult din natură”.

Reprezentanţii Asociaţiei Judeţene a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Timiş declarau că acest gen de traversări pentru animale sălbatice sunt prevăzute la majoritatea lucrărilor mari de infrastructură rutieră din vestul Europei. Şi la AJVPS Timiş au venit consultanţi care se ocupă de autostradă să ceară o opinie avizată, însă asociaţia timişoreană nu are fonduri de vânătoare prin zonele în care trec segmentele de autostradă.

Totuşi, diferenţa faţă de ce se întâmplă în România este că, la autostrăzile din vestul Europei, aceste subpasaje de trecere sunt prevăzute de la începutul lucrării, nu post-factum, ca la autostrada Lugoj – Deva, unde ajung să coste zeci de milioane de euro tocmai din cauza realizării ulterioare. În plus, un lucru semnificativ este şi că, deşi se vor realiza aceste subpasaje pentru urşi, în valoare de 30 de milioane de euro, reprezentanţii AJVPS Timiş spun că pe acest segment nu există urşi. Aceste mamifere oricum, prin firea lor, evită zgomotele puternice. O explicaţie logică ar fi că aceste subpasaje nu sunt doar pentru urşi, ci şi pentru căprioare, mistreţi sau alte animale sălbatice din arealul în care se construieşte autostrada.