Indecizia autorităților în ceea ce privește tranșarea situației Casei Mühle și pasarea succesivă a responsabilității, între Primărie și Consiliul Județean, față de soarta acestui imobil aproape că au pecetluit soarta casei fostului florar imperial. În plenul CJ Timiş va intra în dezbatere proiectul unui consilier PNL, care vizează înființarea, la Timișoara, a unui Muzeu al Rozelor și a unei Case Memoriale a familiei Mühle – ceea ce ar crea premisele exproprierii Casei Mühle.

Președintele CJ Timiş, acuzat de lipsă de preocupare pentru problemele județului

În şedinţa de mâine, 24 iunie, a Consiliului Judeţean Timiş este aşteptat să intre la vot şi proiectul unui consilier local PNL, care vizează înființarea, la Timișoara, a unei Case Memoriale „Wilhelm și Arpad Mühle” și a unui Muzeu al Rozelor.

Inițiatorul acestui proiect, consilierul județean PNL Marius Martinescu, spune că proiectul, înregistrat la CJ Timiş, în 11 iunie, că a primit aviz favorabil din partea Comisiei pentru administrație publică locală și a Comisiei pentru relații și cooperare internă și externă, urmând să fie dezbătut și în celelalte comisii.

Referindu-se la ignorarea de către președintele CJ Timiş, Titu Bojin, a acestor informații – acesta a declarat recent, că nu a văzut proiectul și a opinat că s-ar afla doar la stadiul de discuții de principiu – Marius Martinescu spune că această situație ar fi pricinuită de faptul că „domnul președinte Titu Bojin are probleme cu Justiția”. Condiţii în care acesta „are mai puțină limpezime și aplecare către probleme referitoare la cultură și, în general, către problemele județului. Domnul președinte nu are timp să citească, vorbește după ureche, e pe lângă lege”.

În ceea ce privește originea proiectului, consilierul liberal declară că acesta a pornit de la o documentație depusă la CJ Timiş, în februarie, de către Asociația Culturală Salvați Patrimoniul Timișoarei. Atunci, spune Marius Martinescu, respectiva documentație nu a fost analizată și discutată în plen. Ulterior, pentru că a considerat că este vorba despre un proiect de importanță majoră pentru Timișoara și pentru județul, Marius Martinescu declară că a aprofundat documentația și a căutat să așeze lucrurile într-o logică de natură juridică și formală necesară întocmirii unui proiect de hotărâre.

În forma în care a fost elaborat spre a fi supus dezbaterii plenului, acest proiect conține zece puncte și este structurat în două părți, ce vizează declararea proiectului înființării unei Case Memoriale „Wilhelm și Arpad Mühle” și a unui Muzeu al Rozelor ca fiind de utilitate publică. Dacă proiectul va trece, vor putea fi demarate procedurile de expropriere a imobilului. Marius Martinescu mai spune că a depus un amendament la forma inițială a proiectului, ce răspunde imperativului legat de necesitatea obținerii unui aviz prealabil din partea Ministerului Culturii și Cultelor.

În ceea ce privește opinia formulată recent de către directorul Direcției pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural al Județului Timiș, Sorin Predescu, potrivit căruia soluția cea mai potrivită nu ar fi exproprierea în scop de utilitate publică a fostei Case a Florarului, pentru că aceasta ar însemna că autoritățile ar consimți la a-l recompensa pe actualul proprietar pentru că a distrus imobilul, Marius Martinescu îl contrazice. Și spune că, potrivit informațiilor pe care le deține, actualul proprietar este proprietar de bună-credință, acesta dobândind imobilul nu prin fraudă, ci în urma cumpărării.

Autoritățile județene au admis că nu sunt preocupate de Casa Mühle

Într-un comunicat recent al Asociației Culturale Salvați Patrimoniul Timișoarei, se evocă succint demersurile făcute pentru salvarea de la degradare a Casei Mühle, dar şi pentru demararea procedurilor de expropriere a imobilului.

 În comunicat se face referire și la răspunsul transmis, la începutul acestui an, de către reprezentanții CJ Timiş, prin care oficialii administraţiei judeţene își declinau orice competență în ceea ce privește exproprierea în interes public a fostei Case a Florarului, invocând faptul că Direcţia de Patrimoniu nu se poate pronunţa, pentru că nu are specialişti în domeniul monumentelor istorice şi patrimoniului cultural. Şi pentru că imobilul nu prezintă interes pentru domeniul public şi nici pentru cel privat al judeţului Timiş: „dată fiind valoarea mare a imobilului, bugetul judeţului Timiş nu ar putea suporta achiziţia acestui imobil, precum şi reabilitarea lui după achiziţie, în vederea punerii lui în valoare şi darea unei utilităţi publice”. În plus, Direcţia de Investiţii şi Managementul Proiectelor transmitea că nu există pe lista de investiţii nicio poziţie referitoare la acest obiectiv, iar Direcţia de Buget-Finanţe informa că în bugetul judeţului Timiş, aferent anului 2015, nu sunt prevăzute sume pentru achiziţia acestui imobil.

Documentul prin care CJ Timiş îşi declina orice responsabilitate legată de situaţia Casei Mühle era consfințit desemnăturile a patru oficiali: preşedintele CJ Timiş, Titu Bojin, secretarul judeţului Timiş, Ioan Dănuţ Ardelean, şeful Serviciului Juridic şi Contencios, Maria Ursoiu, şi consilierul juridic Sorin Chira.

O idee născută în timpul unor proteste ale societății civile

În timpul protestelor de stradă din anii 2012 și 2013, care au avut loc în fața imobilului, s-a născut ideea înființării unei Case Memoriale „Wilhelm și Arpad Mühle” și a unui Muzeu al Rozelor.

„Lumea s-a entuziasmat la auzul acestei idei. Prin urmare, Liga Bănățeană a procedat la strângerea de semnături în vederea susținerii acestui proiect prin exproprierea imobilului. În acest an, lista de semnături a fost predată Asociației Culturale Salvați Patrimoniul Timișoarei, care a depus la Consiliul Județean o cerere de declarare a utilității publice și de demarare a exproprierii. Răspunsul la solicitarea respectivă a apărut în presa locală în perioada respectivă, lăsându-ne pe toți uimiți”, se arată în comunicatul transmis recent de Asociația Salvați Patrimoniul Timișoarei.

„Suntem de părere că, având în vedere valoarea arhitecturală, artistică și urbanistică a imobilului, precum și valoarea memorială, simbolică și istorică a familiei Mühle și mai ales existența incontestabilă a utilității publice a proiectului propus, consilierii județeni nu au voie să refuze această propunere”, apreciază reprezentanții Asociației Culturale Salvați Patrimoniul Timișoarei. Aceștia aduc drept argumente inclusiv aspecte legate de implicarea, de-a lungul timpului, a unor reprezentanți ai familiei Mühle în destinele orașului, prin donații efectuate în beneficiul comunității, printre care și terenul pe care au fost construite Facultatea de Mecanică și Facultatea de Electronică și Telecomunicațiidin cadrul Universității Politehnice din Timișoara, donat orașului de către Arpad Mühle:„Avem nevoie în acest sens de sprijinul tuturor timișorenilor și al celor care iubesc patrimoniul construit, pentru a lupta împreună pentru acest frumos obiectiv, care ar fi, cu siguranță, un atu în plus pentru candidatura orașului nostru la titlul de Capitală Culturală Europeană în 2021”.

Citeşte şi:

Direcţia de Patrimoniu Timiş nu se poate pronunţa asupra exproprierii unui imobil de patrimoniu, întrucât nu are specialişti

Direcţia de Patrimoniu Timiş nu se poate pronunţa asupra exproprierii unui imobil de patrimoniu, întrucât nu are specialişti

Meritele familiei de florari Mühle ar trebui recunoscute, în Timișoara, şi faptic”