Problema deconturilor şi a coplăţii nu este nici pe departe una cu o punere în aplicare clară. În ultimul audit făcut la Spitalul Municipal şi publicat de Curtea de Conturi, se menţionează că la Spitalul Municipal Timişoara au fost identificate deconturi la dublu şi alte nepotriviri financiare care dovedesc că e loc de mult mai bine în evidenţierea cheltuielilor făcute cu pacienţii sau impuse acestora.

Verificări prin sondaj, prejudicii neclare

Conform datelor ultimului audit făcut public legat de gestionarea fondurilor publice în sistemul sanitar, au fost verificate prin sondaj mai multe secţii ale Spitalului Municipal Timişoara, urmărindu-se cu precădere dacă nu s-au încasat în mod necorespunzător bani de la pacienţi. Cu această ocazie, au fost identificate o serie de nereguli, cu precădere pe segmentul neonatologie, obstetrică şi ginecologie. Astfel, spun inspectorii financiari, s-a constatat că, pe o anumită perioadă de timp, nu a fost organizată evidenţa nominală a beneficiarilor programelor naţionale de sănătate publică şi au fost încasate nelegal sume de bani de la pacientele care trebuiau să beneficieze de analize medicale gratuite, acestea fiind decontate şi din veniturile proprii ale Ministerului Sănătăţii, pe programul naţional de sănătate ”Prevenirea malformaţiilor congenitale prin diagnostic prenatal şi postnatal şi sfat genetic”.

Totodată, din verificarea prin sondaj a asiguraţilor care au beneficiat de consultaţii în ambulatoriu de specialitate Obstetrică-Ginecologie, au fost constatate situaţii în care s-a încasat de la asiguraţi contravaloarea consultaţiei, adică 20 de lei, conform chitanţelor de încasări. „Verificările au evidenţiat că serviciile medicale (consultaţii) încasate de la asiguraţi au fost raportate şi încasate şi de la CJAS Timiş”, spun auditorii, care reclamă astfel o plată la dublu pentru acelaşi gen de prestaţii, fără să fie identificat un prejudiciu, atâta vreme cât verificările s-au făcut prin sondaj şi nu acoperă întregul fenomen.

Materiale plătite din fonduri publice, nu din buzunar

În ceea ce priveşte contribuţiile pacienţilor pentru diverse prestaţii medicale, şi în special în privinţa situaţiilor în care celor internaţi li se impune achiziţionarea anumitor materiale şi medicamente, Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Timiş a anunţat recent că a finalizat procesul de contractare cu toate cele 21 de spitalele din judeţ, pentru anul în curs, şi că, pentru a veni în sprijinul asiguraţilor, a alocat fonduri suficiente furnizorilor de servicii medicale spitaliceşti, tocmai pentru a asigura o bună desfăşurare a actului medical. Astfel, bugetul alocat spitalelor din judeţ a înregistrat o creştere a fondurilor de-a lungul anilor.

„Considerăm, că fondurile spitalelor sunt suficiente pentru ca pacienţii să nu fie obligaţi să-şi cumpere, pe perioada internării, medicamente sau materiale sanitare. Ca exemplu în acest sens stă şi bugetul alocat spitalelor pentru perioada ianuarie – octombrie 2015, suma fiind de aproximativ  309.910.000 de lei, comparativ cu bugetul alocat spitalelor în 2014, de 307.531.000 de lei, în anul 2013, de 297.528.975  delei , în 2012, de 241.628.946 lei”, a declarat Victor Dumitraşcu, director general al CJAS Timiş.

Reprezentanţii instituţiei mai spun că, pentru o gestionare eficientă a bugetului şi  entru a preîntâmpina utilizarea neraţională a fondurilor  alocate, CJAS Timiş a elaborat un model de declaraţie ataşat obligatoriu la foaia de observaţie, care trebuie completat de toţi pacienţii internaţi. În declaraţie se specifică dacă pe perioada internării au achiziţionat din buzunarul propriu medicamente, materiale sanitare sau investigaţii paraclinice. „Spitalele au obligaţia de a garanta dreptul pacienţilor de a beneficia în mod gratuit, pe întreaga durată a internării, de toate serviciile medicale necesare pentru tratarea afecţiunilor de care suferă, (medicamente, materiale sanitare, servicii medicale paraclinice, etc.) şi de a rambursa acestora eventualele cheltuieli suportate pe perioada spitalizării”, mai menţionează reprezentanţii CJAS Timiş.

Preşedintele Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice, Radu Gănescu, spune că organizaţia pe care o reprezintă nu a primit, în ultima perioadă, foarte multe plângeri legate de acest subiect. Dar admite că este greu de spus în ce măsură spitalele au avut stocurile de materiale necesare ori au despăgubit ulterior pacienţii, şi în ce măsură respectivii pacienţi au renunţat la ideea de a mai recupera banii daţi pe aceste materiale achiziţionate. Înclin să cred ultima variantă. „Oamenii s-au obişnuit cu lipsurile din sistem şi, probabil că după ce se văd puşi pe picioare destule persoane renunţă la ideea de a mai iniţia tot felul de proceduri complicate de recuperare a banilor cheltuiţi pe materiale şi medicamente pe perioada spitalizării”, mai spune Radu Gănescu.