Romano Prodi, fost președinte al Comisiei Europene și fost premier al Italiei, a participat, la Timişoara, la evenimentul de lansare a volumului „Europa. Scrieri și discursuri”. O primă traducere în limba română a unei cărți aparținând omului de stat italian Alcide De Gasperi, unul dintre părinţii Uniunii Europene.

Fostul președinte al Comisiei Europene, Romano Prodi, fost premier al Italiei, a participat, luni, la Universitatea de Vest din Timișoara, la lansarea volumului Europa. Scrieri și discursuri, aparținând unuia dintre fondatorii Uniunii Europene, omul de stat italian Alcide De Gasperi.

Lansarea acestei prime traduceri în limba română a unei cărți aparținând omului de stat italian Alcide De Gasperi a precedat organizarea ceremoniei în cadrul căreia fostului președinte al Comisiei Europene Romano Prodi i-a fost conferit titlul de Doctor Honoris Causa Beneficiorum Publicorum al Universității de Vest din Timișoara.

În cadrul evenimentului cultural prilejuit de lansarea, la Editura Universității de Vest din Timișoara, a volumului semnat de Alcide De Gasperi, și-au expus considerațiile referitoare la opera și personalitatea omului de stat italian fostul președinte al Comisiei Europene, Romano Prodi, prof. asociat dr. Paolo Magagnotti, directorul onorific al Centrului de Studii Europene „Alcide de Gasperi”, și prorectorul UVT, conf.univ.dr. Dan Lazea.

Evocând personalitatea lui Alcide De Gasperi, unul dintre oamenii de stat care a contribuit nemijlocit, alături de Robert Schuman și Konrad Adenauer, la nașterea conceptului de Europă unită, Romano Prodi a relevat faptul că principiile fondatoare ale Uniunii Europene s-au bazat pe punerea în aplicare a valorilor și viziunii europene a lui Alcide De Gasperi. Personalitate politică despre care apreciază că a contribuit la refacerea Europei după cel de-Al Doilea Război Mondial, promovând într-o manieră susținută ideea unității acesteia. Contextul istoric al momentului de sfârșit al războiului nu a fost unul favorabil Italiei, a mai relevat Romano Prodi, care a precizat că reprezentanții Italiei au fost umiliți în cadrul Conferinței de Pace de la Paris, din 1946, pentru că reprezentau o țară în care s-au manifestat tendințe fasciste.

„Coerența și curajul au caracterizat activitatea politică a lui Alcide De Gasperi”, a apreciat fostul premier italian. Acesta a precizat și că, potrivit viziunii lui Alcide De Gasperi – care a fost și premier al Italiei, în intervalul 1945 – 1953, conducând mai multe Guverne succesive – menirea oamenilor de stat era aceea de a servi intereselor generațiilor viitoare. „Politicienii sunt interesați de alegerile viitoare, oamenii de stat sunt interesați de generațiile viitoare”, a precizat Romano Prodi. Care a adăugat că, potrivit viziunii lui Alcide de Gasperi, interesele pe termen scurt ale țărilor europene, puternic afectate de cel de-Al Doilea Război Mondial, deveneau parte din interesul major legat de viitoarea construcție a unei Europe unite, ce trebuia să fie caracterizată prin unitate politică, economică și militară.

Romano Prodi a mai relevat în discursul său referitor la Alcide De Gasperi faptul că artizanul ideii de Comunitate Europeană de Apărare s-a stins din viață, în 1954, an în care a și eșuat, în timpul Conferinței de la Bruxelles, tratatul Comunității Europene de Apărare. Eșecul Comunității Europene de Apărare, mai spune Romano Prodi, a adus cu sine o întârziere a procesului de unificare europeană, iar viziunea lui Alcide De Gasperi referitoare la necesitatea implementării unui proiect de integrare militară, care să devină motorul viitorului proiect de integrare politică supranațională, a rămas, până în prezent, nematerializată.

În schimb, perspectivele sale referitoare la imperativul unificării Europei, printr-o solidarizare politică și economică, dar și viziunea sa referitoare la ceea ce Romano Prodi a desemnat a fi fost o formă de federalism pragmatic au fost validate, în timp, de realitate. Ajungându-se la realizarea unei construcții la care fostul președinte al Comisiei Europene s-a referit ca la o „uniune a minorităților”, situată departe de a fi construcția închipuită de De Gasperi, dar despre care Romano Prodi a opinat că, în pofida neajunsurilor sale, rămâne, totuși, ceea ce a desemnat a fi „cea mai bună speranță pentru viitorul nostru”.