Calitatea aerului continuă să genereze probleme la Timişoara. Direcţia de Mediu a Primăriei susţine că face eforturi pentru menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii aerului, menţionând în acest sens, ca sursă de „disconfort olfactiv”… shaormeriile şi langoşeriile din anumite zone ale oraşului. Dincolo de „aerul de fast-food”, marea problemă, şi principala sursă de poluare rămâne însă traficul.

Langoşi poluanţi

Conform unui raport făcut public recent de Direcţia de Mediu a Primăriei Timişoara, printre duşmanii calităţii aerului s-ar regăsi şi unele chioşcuri de alimentaţie publică din segmentul fast-food. Reprezentanţii Direcţiei de Mediu spun că, în cadrul măsurilor legate de monitorizarea calităţii mediului înconjurător, au fost controlate 13 unităţi de alimentaţie publică de tip patiserie, fast-food, shaormerie, langoşerie, „potenţial generatoare de disconfort olfactiv”, din zona centrală, din Piaţa 700 şi din Calea Şagului.

Pe lângă controalele la shaormerii, Direcţia de Mediu a Primăriei menţionează, că, în ultimele luni au fost verificate şi controlate 18 şantiere în lucru, pe care se desfăşoară lucrări majore de reabilitare şi modernizare a spaţiilor publice din Centrul istoric al Timişoarei,  din Piaţa  Văcărescu,  apoi lucrări de amenajare a  complexului rutier  zona  Michelangelo, de reabilitare a infrastructurii publice urbane a malurilor Begăi, de reabilitare reţele de  canalizare, de reparaţii de drumuri şi trotuare, în zonele Calea Buziaşului, Calea  Şagului, strada Ştefan cel Mare, Aleea Ghirodei, zona Soarelui şi Freidorf.

În plus, au fost controlate 18 firme a căror activitate este posibil generatoare de fum şi praf, având ca domeniu de activitate depozitarea materialelor de construcţii, reparaţii şi întreţinere auto, construcţii civile şi industriale. În cazul acestora au fost aplicate 13 amenzi, cinci avertismente şi 12 somaţii de intrare în legalitate.

Nu în ultimul rând, anunţă tot Direcţia de Mediu, „s-au identificat şi luat măsurile necesare în vederea salubrizării şi ridicării  depozitărilor de deşeuri inerte pe terenurile virane  aflate pe domeniul public şi privat din  zona  pasajului rutier Săcălaz – Cimitirul musulman, Complexul Studenţesc şi Calea Bogdăneştilor.”

Dincolo de shaormerii şi firme posibil generatoare de fum, şi reprezentanţii Gărzii de Mediu spun că, în Timişoara, principala sursă de poluare a aerului rămâne traficul rutier. „Traficul rutier e pe primul loc. Apoi urmează o serie de firme care desfăşoară activităţi de construcţii pe diverse şantiere din Timişoara. Noi am încercat pe cât posibil să stăpânim poluarea din această sursă, făcând controale pentru ca maşinile să nu iasă cu roţile murdare din şantiere”, afirmă Mariana Lorinczi, şeful Comisariatului Judeţean Timiş al Gărzii de Mediu.

În continuare un oraş prăfuit

Consiliul Judeţean Timiş a anunţat recent Agenţia pentru Protecţia Mediului Timiş că a monitorizat calitatea aerului din judeţ cu ajutorul staţiilor automate de monitorizare a calităţii aerului amplasate în şapte zone ale judeţului, patru staţii în Timişoara şi câte o staţie în Sânandrei, Lugoj şi Moraviţa, iar „rezultatele determinărilor efectuate, au pus în evidenţă depăşiri ale valorilor limită pentru indicatorul particule în suspensie”.

Ca atare, nu doar Timişoara, ci şi destul de multe zone din judeţ se luptă cu praful în exces, din aer. Toate staţiile au înregistrat depăşiri ale indicatorilor maxim admişi pe parcursul anului trecut, cele mai mari valori înregistrându-se însă la Staţia de monitorizare de pe Calea Aradului, din Timişoara, care e urmată de Staţia de la Moraviţa şi Staţia din Timişoara, de pe Calea Şagului. În Timişoara au existat indicatori potrivit cărora în zona de nord a oraşului s-au înregistrat depăşiri pe parcursul a 10% din an, ceea ce este extrem de mult, indicând faptul că în anumite zone timişorenii respiră aer toxic, îmbibat cu praf mai mult de o lună pe an.

Conform raportului, dintre sursele posibile de emisii de praf cu impact asupra calităţii aerului se pot enumera, în Timişoara, sursele din activitatea industrială, din sistemul centralizat şi individual de încălzire a populaţiei, din centralele termoelectrice, din traficul rutier, din activitatea de construcţii.