2016 va fi, în România, anul celui mai puternic vot de protest de până acum, în condițiile în care, la nivel european, se remarcă revirimentul partidelor naționaliste, spune Bogdan Diaconu, președintele Partidului România Unită, prezent la Timişoara, la lansarea filialei judeţene a acestui partid.

“Suntem împotriva cedării de suveranitate către Bruxelles”

Prezent, zilele trecute, la Timișoara, pentru a participa la lansarea filialei Timiș a Partidului România Unită, președintele formațiunii, deputatul Bogdan Diaconu, spune că partidul pe care îl conduce nu este un partid anti-european și nici un partid euro-sceptic. Dar, admite, PRU militează „împotriva cedării de suveranitate către Bruxelles”. Și, mai subliniază Bogdan Diaconu, „PRU promovează valorile și principiile creștine”. Context în care acesta exemplifică prin aceea că PRU se poziționează ferm împotriva căsătoriilor homosexual şi a acordării dreptului de adopție pentru cuplurile homosexuale: „Nu vom accepta niciodată legalizarea căsătoriilor homosexuale și adopțiile făcute de aceștia. (…) Ce rău au făcut cuiva niște copii, care nu au posibilitatea de a alege, să crească în familii formate din persoane de același sex?(…) Treaba lor ce fac, dar să nu modifice regulile societății”. Și, mai precizează Bogdan Diaconu, viziunea PRU în raport cu problema minorităților sexuale se leagă de ceea ce acesta definește, la nivel conceptual, drept “toleranță în securitate”.

În ceea ce privește problema copiilor privați de afecțiune, care cresc în orfelinate și în centrele de plasament, deputatul Bogdan Diaconu opinează că „BOR ar trebui să preia o parte mai mare din rolul de protecție socială asigurat de stat” și apreciază că „dacă cei peste 40 000 de copii instituționalizați ar fi luați în grija parohiilor, s-ar rezolva, probabil, această problemă”, existând, în plus, „certitudinea educării acestor copii în spiritul fricii de Dumnezeu” și diminuându-se o parte din presiunea exercitată asupra bugetului de stat.

„BOR ar trebui să fie un stâlp al societății românești”, opinează președintele PRU. Acesta apreciază și că, în acest moment, preocuparea covârșitoare a reprezentanților BOR este, însă, orientată în direcția managementului propriu mai mult decât înspre componenta socială a activității bisericii.

Evocând alte obiective pe care reprezentanții PRU declară că și le asumă, președintele formațiunii mai spune și că „PRU își propune să combată extremismul și secesionismul maghiar”. Context în care subliniază faptul că s-a exprimat public, în repetate rânduri, împotriva arborării steagurilor și însemnelor etnice și că a inițiat și depus un proiect de lege menit să interzică arborarea de steaguri etnice.

Referindu-se la revirimentul partidelor naționaliste, la nivel european, președintele formațiunii, Bogdan Diaconu, spune că există în acest moment un trend în Europa vizavi de național-democrație. Și precizează că „naționalismul asumat de PRU este unul de tip modern, și nu unul delirant”, așa cum au fost, apreciază deputatul Bogdan Diaconu, formele de naționalism promovate de partide precum România Mare, al lui Corneliu Vadim Tudor, sau PUNR-ul lui Gheorghe Funar.

Și, mai relevă deputatul Bogdan Diaconu, partide cu doctrine puternic naționaliste câștigă teren în multe dintre țările occidentale, așa cum este cazul Franței, acolo unde, exemplifică acesta, candidata Marine Le Pen este foarte bine poziționată în sondaje sau așa cum se întâmplă în prezent, în Marea Britanie, cu partidul UKIP.

Un partid anti-sistem

„Politica este arta de a face lucruri bune pentru neam și țară”, opinează președintele PRU Bogdan Diaconu. Acesta adaugă că, din această perspectivă, este amendabilă atitudinea majorității politicienilor români, care au văzut în politică doar o artă a compromisului. Și referindu-se la care acesta apreciază, generic, că nu mai au nici doctrină, nici ideologie, nici valori.

„În politică, cei care nu au niciun ideal sunt cu siguranță hoți.(…) Iar cei care au doar idealuri sunt, cu siguranță, naivi”, opinează președintele PRU. Care spune și că, din punctul său de vedere, viabilă ca atitudine politică este îmbinarea idealismului cu pragmatismul.

Referindu-se la implicațiile pe care le-ar putea avea promovarea în rândul maselor a unor idei și ideologii radicale, președintele PRU este de părere că, dacă reprezentanții PRU nu vor abdica de la promovarea valorilor pe care și și le asumă, atunci „oamenii vor percepe că credem cu tărie în ceva”. Context în care, opinează acesta, în evaluarea pe care românii o vor face PRU va conta, în primul rând, consecvența de care reprezentanții formațiunii vor da dovadă:

„Vom da dovadă de consecvență și coloană vertebrală vizavi de valorile pe care le promovăm și nu vom abdica de la ele în fața unor alte formațiuni”, spune Bogdan Diaconu, adăugând și că este de părere că „anul 2016 va fi anul celui mai puternic vot de protest înregistrat vreodată în România”. În aceste circumstanțe, apreciază el, este lesne de anticipat faptul că „încrederea care a fost investită de români în votul din 16 noiembrie 2014 se va întoarce ca un bumerang împotriva actualei clase politice”.

„PRU, un partid alcătuit din toți cei care cred în dreptatea socială”

Partidul România Unită și-a lansat, joi, 2 aprilie, filiala județeană Timiș, în cadrul unui eveniment care a fost succedat de o conferință de presă la care au luat parte președintele partidului, deputatul Bogdan Diaconu, vicepreședintele PRU, deputatul Virgil Guran, președintele interimar al filialei județene Timiș, Marius Claici, precum și alți reprezentanți ai partidului din Timiș.

Într-o prezentare succintă, realizată în scris, a obiectivelor pe care PRU și le propune, reprezentanții formațiunii reliefează, prin intermediul unor referiri conceptuale de ordin extrem de general și într-o abordare realizată într-un registru ancorat preponderent în sfera emoționalului, că „PRU reunește oameni care cred în ceva: în valorile neamului, în identitatea românească și în dreptul nostru de a fi pe acest pământ. PRU s-a născut din credința în nevoia de a unifica forțele acestui popor în jurul unor idealuri comune, după ce, timp de 25 de ani, toată clasa politică i-a divizat pe români, i-a împărțit în stânga și în dreapta, în pro- și contra, îndemnându-i să lupte între ei în loc să lupte cu cei care vindeau țara pe nimic. PRU reprezintă locul în care națiunea, credința și țara sunt una și toți ne asumăm responsabilitatea de a le sluji nu bazați pe interese partizane, ci dedicați valorilor fundamentale ale poporului român”, precizează, cu referire la identitatea doctrinară și la obiectivele asumate, reprezentanții PRU.

Aceștia menționează și că „PRU este alcătuit din toți cei care cred în dreptatea socială și în viitorul acestei națiuni, motiv pentru care logo-ul PRU este reprezentat de cel care întruchipează cel mai bine această aspirație a poporului român, Vlad Țepeș” și că alegerea imaginii voievodului Vlad Țepeș ca blazon al PRU reprezintă „o mișcare de recuperare a valorilor românești și de corectare a imaginii false care i s-a făcut lui Vlad Țepeș pentru că își apăra țara cu metode dure”.

În ceea ce privește referirile la doctrina partidului, reprezentanții PRU precizează că „PRU are o doctrină politică proprie: național-democrația, care se sprijină pe valorile civilizației românești, cu temeiul ei spiritual creștin și afirmă principiile democratice de organizare a societății”.

„Credința, legea, rânduiala, omenia, respectul muncii, spiritul comunitar, îngăduința, fac parte din coordonatele fundamentale ale civilizației românești tradiționale, definitorii pentru constituția naturală a Poporului Român”, mai precizează reprezentanții PRU.

Bogdan Diaconu, un parlamentar cu o biografie politică extrem de sinuoasă

Președintele PRU, deputatul Bogdan Diaconu, fost membru PC și fost membru PSD, a precizat că menirea pe care PRU și-o asumă constă în aceea de a oferi o alternativă la tot ceea ce, în cei 25 de ani care s-au scurs de la Revoluție, le-a fost oferit românilor de către clasa politică românească. Despre care spune că este reprezentată de partidele care s-au perindat la putere și pe care acesta le consideră responsabile pentru ceea ce desemnează a fi „situația actuală în care se află societatea românească”.

Evocându-și periplul politic sinuos și biografia politică în care figurează alegerea sa ca deputat pe listele PSD, la alegerile din decembrie 2012, dar și o tranzitorie afiliere a sa la PC, urmată de o revenire în PSD, deputatul Bogdan Diaconu a explicat că gestul demisiei sale din PSD, din august 2014, a fost anticipat de intenția de a demisiona, imediat după anunțarea rezultatelor alegerilor parlamentare din decembrie 2012, în momentul în care premierul Victor Ponta a anunțat public disponibilitatea USL de a coopta UDMR la guvernare. Ulterior, susţine, solicitat să detalieze care sunt concret reproșurile sale la adresa PSD – partidul pe listele căruia a acces în Parlament – decizia de a părăsi PSD i-ar fi fost catalizată de o solicitare venită din partea premierului Victor Ponta care i-ar fi cerut să se abțină de la a-și mai formula public, în mod tranșant și explicit, opiniile, cu precădere cele referitoare la UDMR, până după momentul alegerilor prezidențiale din noiembrie 2014. Bogdan Diaconu mai spune că reproșează PSD  şi lui Victor Ponta faptul că plasează interesele de ordin politic și cele legate de menținerea unei majorități politice confortabile mai presus de ceea ce acesta desemnează a fi interesul național.

Cât despre momentul distanțării sale de PC, unde a funcționat o perioadă, potrivit propriilor declarații, în calitate de consilier al președintelui PC, Daniel Constantin, spune că ruptura s-ar fi produs în urma unor solicitări primite din partea unor reprezentanți ai PC de a se abține de la referirile publice la proiectul Roșia Montană, pe motiv că opiniile sale ar prejudicia soarta contractelor de publicitate pe care posturile de televiziune aparținând trustului Intact le-ar fi derulat, având ca partener compania implicată în exploatarea zăcămintelor de la Roșia Montană.